Fuziunea giganților europeni din industria satelitară pune la încercare ambiția UE de a-și câștiga independența spațială

Planul Airbus, Leonardo și Thales de a-și reuni activitățile din domeniul sateliților ar putea consolida industria spațială europeană în competiția globală, dominată tot mai mult de Starlink, serviciul dezvoltat de Elon Musk. Inițiativa, susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ridică însă întrebări privind concurența, costurile și numărul furnizorilor disponibili pentru programele strategice ale Uniunii Europene, inclusiv rețeaua de comunicații securizate IRIS².

Un posibil campion european în industria satelitară

Propunerea de fuziune dintre Airbus, Leonardo și Thales ar reuni operațiunile spațiale ale celor trei grupuri într-o companie cu venituri anuale estimate la 6,5 miliarde de euro și aproximativ 25.000 de angajați în Europa, arată Politico.

Inițiativa, cunoscută sub numele de cod „Bromo”, urmărește să consolideze capacitatea Europei de a proiecta și produce sateliți și sisteme spațiale, reducând dependența de furnizori din afara continentului.

BNR riscă un record european de stagnare a politicii monetare. Inflația a depășit ținta în 12 din ultimii 21 de ani

15:18

Un proiect de lege ar putea aduce noi costuri și obligații birocratice pentru firmele din România

13:58

Companiile susțin că o structură industrială comună le-ar permite să își unească resursele, să își îmbunătățească poziția competitivă și să contribuie la autonomia strategică a Uniunii Europene.

Fuziunea nu ar reprezenta o confruntare directă cu Starlink, ci o încercare de a consolida prezența europeană pe piața sateliților de pe orbita joasă a Pământului, aflată în expansiune rapidă.

Ursula von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru proiect, afirmând, la un summit internațional dedicat spațiului, organizat la Paris, că Europa are nevoie de campioni industriali capabili să o ajute să ocupe o poziție de lider în economia spațială a viitorului.

Bruxelles-ul trebuie să împace ambițiile industriale cu regulile concurenței

Deși proiectul beneficiază de sprijin politic la nivel european, aprobarea sa depinde de evaluarea autorităților de concurență ale Comisiei Europene.

Principala problemă este că fuziunea ar putea reduce numărul marilor furnizori europeni de sateliți la doar doi, ceea ce ar diminua concurența și ar putea duce la creșterea prețurilor.

Potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile, cele trei companii discută de aproape doi ani, în mod informal, cu serviciile de concurență ale Comisiei. Ele încearcă să demonstreze că tranzacția nu va afecta clienții prin scumpiri sau prin limitarea ofertei.

Companiile ar fi discutat inclusiv posibilitatea de a vinde anumite activități din Europa pentru a răspunde preocupărilor autorităților. Cu toate acestea, nu există încă un acord clar privind soluțiile necesare.

La momentul publicării articolului, procedura oficială de analiză a fuziunii nu începuse. Potrivit surselor citate de POLITICO, evaluarea formală ar putea demara abia la începutul anului 2027.

În mod obișnuit, examinarea unei astfel de tranzacții poate dura de la câteva săptămâni până la mai multe luni și se poate încheia cu aprobarea necondiționată, cu impunerea unor măsuri corective sau cu blocarea operațiunii.

IRIS², în centrul dilemei europene

Miza fuziunii depășește interesele comerciale ale celor trei companii. Acordul se intersectează cu programul european IRIS², o rețea de comunicații securizate evaluată la 15,6 miliarde de euro, aflată sub supravegherea Comisiei Europene.

Proiectul prevede o constelație de 348 de sateliți pe orbita joasă și medie a Pământului, primele lansări fiind planificate începând din 2029.

Rețeaua este concepută pentru a furniza comunicații securizate guvernelor și altor utilizatori instituționali, inclusiv în situații în care infrastructurile obișnuite de comunicații sunt vulnerabile.

Importanța autonomiei europene în acest domeniu a fost evidențiată și de evoluțiile legate de războiul din Ucraina. Articolul POLITICO amintește informațiile privind restricționarea unor funcționalități ale serviciilor Starlink utilizate de forțele ucrainene, un episod care a readus în discuție dependența Europei și a aliaților săi de infrastructura comercială controlată de companii private.

Fuziunea ar reuni furnizori care au deja roluri importante în programul IRIS². Airbus produce platforme satelitare, în timp ce Thales Alenia Space, companie deținută în comun de Thales și Leonardo, furnizează sisteme și echipamente de comunicații.

Această suprapunere creează o dilemă pentru Bruxelles: un grup industrial mai puternic ar putea facilita dezvoltarea infrastructurii europene, dar reducerea numărului de furnizori ar putea slăbi puterea de negociere a instituțiilor europene și ar limita opțiunile pentru contractele viitoare.

Autoritățile europene sunt împărțite între două obiective

Serviciile Comisiei responsabile de apărare și spațiu sunt implicate în discuții și au ridicat întrebări privind efectele tranzacției, potrivit surselor citate de POLITICO.

Pe de o parte, instituțiile europene urmăresc să dezvolte un grup capabil să concureze cu marii jucători internaționali. Pe de altă parte, ele trebuie să se asigure că fuziunea nu reduce excesiv concurența și nu generează costuri suplimentare pentru programele publice.

Un oficial european a declarat că Direcția Generală pentru Industria de Apărare și Spațiu (DG DEFIS) nu se opune proiectului Bromo, obiectivul său de politică industrială fiind apariția unor campioni europeni. Evaluarea tranzacției din perspectiva concurenței revine însă altor servicii ale Comisiei.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze procedurile în curs.

La rândul său, Agenția Spațială Europeană urmărește evoluția tranzacției. Directorul general al instituției, Josef Aschbacher, a subliniat importanța dezvoltării unui ecosistem industrial european competitiv, fără a formula o opoziție categorică față de fuziune.

OHB avertizează asupra riscului de monopol

Planul a atras critici și din partea companiei germane OHB, unul dintre principalii actori europeni din industria spațială.

Compania susține că reunirea Airbus, Leonardo și Thales ar putea crea o concentrare excesivă a pieței, afectând atât concurența, cât și capacitatea firmelor mai mici de a participa la proiecte importante.

OHB a avertizat că ar putea recurge la acțiuni în justiție dacă Bruxelles-ul aprobă tranzacția fără garanții adecvate.

Compania germană pune sub semnul întrebării și argumentul potrivit căruia fuziunea ar oferi Europei o poziție mai puternică în raport cu rivalii din Statele Unite și China.

Diferența de scară este evidentă în cazul SpaceX, compania care operează Starlink. Potrivit datelor citate în articol, SpaceX a raportat venituri de 14,6 miliarde de dolari în trimestrul al treilea din 2026, iar evaluarea sa de piață ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari după oferta publică inițială recentă.

Aceste cifre ilustrează amploarea decalajului pe care industria europeană încearcă să îl reducă, deși o fuziune nu garantează, în sine, atingerea unei poziții comparabile.

Franța și Italia susțin proiectul Bromo

Inițiativa beneficiază de sprijin politic și din partea președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului italian Giorgia Meloni, care au prezentat proiectul drept un simbol al relansării cooperării industriale dintre cele două țări. Totuși, susținerea politică a generat tensiuni în interiorul instituțiilor europene, în special în privința echilibrului dintre politica industrială și aplicarea normelor de concurență.

După ce Ursula von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru proiect, Teresa Ribera, responsabilă de portofoliul european al concurenței, a avertizat că tranzacția nu va beneficia de un tratament preferențial.

Opoziția unor sindicate și furnizori este legată și de posibilele efecte asupra locurilor de muncă și asupra structurii industriei europene.

În acest context, disputa reflectă o întrebare mai amplă: până unde poate merge Uniunea Europeană în consolidarea companiilor strategice pentru a face față concurenței globale, fără să afecteze regulile care protejează piața internă?

Airbus caută stabilitate pentru activitatea spațială

Pentru Airbus, fuziunea apare într-un moment în care divizia de apărare și spațiu a traversat o perioadă dificilă. Compania a înregistrat costuri semnificative în activitățile sale spațiale în 2023 și 2024, iar anul trecut a anunțat un plan care prevedea reducerea a până la 2.043 de locuri de muncă în divizia de apărare și spațiu. Situația financiară s-a îmbunătățit în 2025. Veniturile diviziei au crescut cu 11%, până la 13,4 miliarde de euro, iar câștigurile de bază au revenit pe plus, potrivit datelor prezentate în articol.

Un purtător de cuvânt al Airbus a refuzat să comenteze procedurile de reglementare aflate în desfășurare sau speculațiile de pe piață, precizând că proiectul Bromo evoluează conform planului.

Fuziunea este susținută și de oficiali regionali din sudul Franței, unde se află centrul important al activităților Airbus din Toulouse. Potrivit estimărilor menționate în articol, aproximativ 15.000 de persoane lucrează în sectorul spațial din această zonă.

Un reprezentant al unei companii mai mici din industrie a sugerat că tranzacția ar putea avea și rolul de a stabiliza portofoliul de comenzi al Airbus și de a proteja locurile de muncă din Franța.