Summitul G7 din stațiunea montană canadiană Kananaskis s-a încheiat, marți, într-un climat de incertitudine și tensiune, după ce președintele american Donald Trump a părăsit reuniunea cu o zi mai devreme, invocând „o urgență”, „ceva foarte important la Washington”. Rămas fără cel mai influent membru, grupul liderilor celor mai mari economii democratice ale lumii s-a regrupat în format G6, încercând să salveze mesajul de unitate într-un context geopolitic marcat de mari crize simultane, comentează AP.
Evenimentul, menit să asigure un front comun în fața conflictelor globale – de la războiul din Ucraina, la escaladarea violentă a relațiilor dintre Israel și Iran – a fost bruiat încă din prima zi de pozițiile divergente ale Washingtonului. Trump a avertizat, luni dimineață, că Iranul ar trebui evacuat „imediat” și a sugerat că liderii de la Teheran „vor să negocieze”, dar că au ratat termenul limită de 60 de zile impus de SUA. Mesajul a fost urmat de un tweet alarmant, în care președintele american cerea „evacuarea imediată a Teheranului”.
Declarațiile sale, urmate de plecarea intempestivă înaintea discuțiilor programate pe tema Ucrainei și a comerțului global, au pus G7 într-o poziție delicată. Liderii europeni și niponul Shigeru Ishiba s-au văzut nevoiți să continue summitul fără Trump, încercând să mențină aparența unei coeziuni internaționale într-un moment în care realitatea politică sugerează exact contrariul.
Poziția lui Trump față de războiul din Ucraina a stârnit îngrijorări suplimentare în rândul aliaților. În timp ce liderii europeni au anunțat impunerea de noi tarife asupra Rusiei, cu scopul de a presa Moscova să revină la masa negocierilor, Trump a refuzat să se alăture inițiativei. Președintele american a declarat că „nu va sancționa o țară decât după ce Europa o va face”. În mod ironic, SUA rămân principalul contributor militar și economic pentru Ucraina, dar retorica președintelui american sugerează o reorientare a priorităților.
În paralel, premierul britanic Keir Starmer a confirmat semnarea unui acord-cadru comercial cu SUA, prezentat mai degrabă ca un gest simbolic. Trump a declarat că „britanicii sunt protejați” pentru că „îmi plac”, adăugând: „Aceasta e adevărata lor protecție”.
„G7 a fost cândva G8”, le-a spus Trump jurnaliștilor, referindu-se la decizia grupului de a exclude Rusia în 2014, după ce a atacat Ucraina și a „anexat” Crimeea — un preludiu la invazia pe scară largă care avea să urmeze.
Trump i-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama și pe fostul prim-ministru canadian Justin Trudeau că ar fi exclus Rusia, argumentând că păstrarea Rusiei în grup ar fi prevenit izbucnirea războiului din Ucraina. (Afirmația este incorectă — prim-ministrul Canadei la acel moment era Stephen Harper, nu Trudeau, precizează sursa citată).
„Aș spune că a fost o greșeală”, a afirmat Trump. „Pentru că, în opinia mea, acum nu am avea un război”.
Astfel, istoricul tensionat al lui Trump cu alianța s-a repetat. La precedentul summit G7, organizat în Canada (în 2018), Trump ceruse, de asemenea, reintegrarea Rusiei în grup — o sugestie care a provocat revoltă în rândul aliaților. Ideea a fost reluată anul acesta, cu puțin înainte ca Trump să părăsească reuniunea mai devreme, spunând presei: „Ar trebui să îi permiteți Rusiei să revină. Trebuie să avem Rusia la masa negocierilor”.
Declarațiile de luni ale lui Trump veneau cu o zi înainte de întâlnirea programată cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski — lider pe care Trump l-a criticat în repetate rânduri pentru invazia suferită de țara sa și pe care l-a acuzat chiar că nu ar dori încheierea războiului.
Casa Albă a anunțat, luni, că Trump va părăsi summitul, înainte de termen, pentru a se întoarce la Washington, în contextul escaladării conflictului dintre Israel și Iran. Printre altele, într-un interviu recent, Trump s-a declarat deschis ideii ca Putin să joace rolul de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu.
Scena de luni, comentează The New York Times, a ilustrat cât de apropiat a devenit Trump de autocratul rus în comparație cu primul său mandat. De asemenea, comentează sursa citată, acest moment arată cât de izolat este Trump față de aliații occidentali, care au susținut ferm Ucraina.
Întrebat despre decizia lui Trump de a deschide summitul criticând excluderea lui Putin, un oficial de la Casa Albă, sub protecția anonimatului, a declarat că Trump a susținut această opinie de multă vreme și că nu ezită să o exprime chiar și în fața unor lideri globali care gândesc diferit.
Foto: Shutterstock
Pe fondul unei confruntări directe între Israel și Iran – izbucnită în urma unei campanii aeriene israeliene și a ripostei iraniene cu drone și rachete – G7 a reușit, totuși, să emită un comunicat comun, în care subliniază că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată armament nuclear” și cere o „dezescaladare a ostilităților în Orientul Mijlociu, inclusiv o încetare a focului în Gaza”. Obținerea acestui consens, chiar și într-o formă vagă, a fost privită de unii oficiali ca un succes modest al summitului.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Berlinul va redacta un comunicat final distinct privind conflictul din Orientul Mijlociu, cu accent pe nevoia de a împiedica Iranul să dezvolte materiale nucleare cu potențial militar.
Plecarea lui Trump a lăsat în suspans discuțiile despre coordonarea politicilor comerciale. În contextul în care SUA au impus deja tarife de 50% pentru oțel și aluminiu, 25% pentru automobile și o taxă de 10% pentru majoritatea importurilor, restul G7 a exprimat îngrijorări privind riscul unei încetiniri economice globale. Mai mult, Trump a amenințat că va crește taxele după expirarea perioadei de negocieri pe 9 iulie.
Deși a fost invitat, președintele american a refuzat întâlnirile programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum. În schimb, liderii G6 l-au primit marți pe Zelenski, precum și pe secretarul general NATO, Mark Rutte, și pe premierul indian Narendra Modi, într-o tentativă de a lărgi consensul internațional împotriva agresiunii ruse și de a revitaliza proiectele de cooperare economică transatlantică.
Foto: Shutterstock
Summitul din Kananaskis a confirmat o realitate incomodă: G7 este din ce în ce mai puțin un forum de decizie globală și mai degrabă o scenă a divergențelor interne, comentează sursa citată. Fără un consens real privind prioritățile strategice – fie ele legate de Ucraina, Iran sau comerțul global – clubul celor mai dezvoltate democrații pare prins între vechile principii ale cooperării multilaterale și impulsurile unilaterale ale politicii americane actuale.
În absența liderului celei mai mari economii a lumii, întrebarea care planează asupra G7 este simplă, dar neliniștitoare: mai are acest grup puterea – și voința – de a influența cu adevărat ordinea mondială?