Taxa lui Trump de 100.000 de dolari a provocat panică în universități, organizații nonprofit și companii din tehnologie. Măsura ar putea afecta direct viitorul muncii calificate în Statele Unite.
Donald Trump a anunțat printr-un ordin executiv introducerea unei taxe de 100.000 de dolari pentru solicitarea vizei H-1B, destinată lucrătorilor străini cu înaltă calificare. Președintele a motivat decizia prin faptul că vizele ar fi fost „deliberat exploatate pentru a înlocui, mai degrabă decât a suplimenta, lucrătorii americani cu forță de muncă mai ieftină și mai puțin calificată”. În același document se afirmă că „abuzul sistemic al programului a subminat atât economia, cât și securitatea națională”.
Programul H-1B a fost introdus în 1990 și este folosit în special de sectorul tehnologic pentru a angaja lucrători străini înalt calificați. Numărul anual de vize este limitat la 65.000, cu încă 20.000 suplimentare pentru absolvenți internaționali de master sau doctorat în Statele Unite. Aproximativ două treimi dintre titularii de viză lucrează în domenii „legate de calculatoare”.
Michael A. Clemens, profesor de economie la Universitatea George Mason, a declarat pentru DW că anunțul a generat „haos extrem”.
„Oamenii încă încearcă să înțeleagă ce înseamnă această decizie anunțată cu o grabă extraordinară. Cea mai bună interpretare este că avem acum o taxă de 100.000 de dolari per persoană, aplicată cel puțin pentru o nouă angajare inițială”, a explicat el.
Nu este încă limpede dacă taxa viză H-1B se aplică la fiecare reintrare, la reînnoiri sau și pentru titularii existenți. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că ar fi vorba despre o singură taxă de aplicare, fără impact asupra celor care dețin deja viza. Totuși, declarația sa contrazice afirmațiile secretarului Comerțului, Howard Lutnick, care spusese că taxa ar urma să fie anuală.
Clemens consideră că pierderea de muncitori calificați ar însemna „o pierdere economică uriașă” pentru Statele Unite. Jeremy Robbins, director executiv al Consiliului American pentru Imigrație, avertizează:
„Vom vedea imediat cum marile companii multinaționale își mută operațiunile în alte locuri, dacă planul intră în vigoare. Va afecta grav capacitatea noastră în industrii cheie pentru economie și securitate națională, precum inteligența artificială și calculul cuantic. Mulți dintre oamenii talentați care vor să vină aici vor începe să caute alte destinații.”
Clemens subliniază că universitățile și organizațiile nonprofit, care reprezintă o treime din totalul vizelor, nu vor putea suporta asemenea costuri.
„Va fi o lovitură masivă pentru capacitatea oricărei universități de a angaja profesori străini și cercetători de top. Iar pentru organizațiile nonguvernamentale va însemna imposibilitatea de a recruta astfel de oameni”, a spus el.
Start-up-urile din tehnologie sunt, de asemenea, amenințate. Garry Tan, directorul incubatorului Y Combinator, a scris pe platforma X:
„Decizia distruge startup-urile. În mijlocul unei curse pentru supremație în inteligența artificială, le spunem inovatorilor să construiască în altă parte. Avem nevoie ca micile companii americane să câștige, nu de taxe de 100.000 de dolari.”
Giganți precum Meta, Google sau Amazon sunt printre cei mai mari utilizatori ai vizelor H-1B. Veniturile lor uriașe le-ar putea permite să plătească noile taxe, însă există posibilitatea să ceară excepții. În schimb, pentru startup-uri, Clemens consideră că angajarea devine „aproape imposibilă”. „Le va devasta perspectivele”, a adăugat el.
Companiile cu cei mai mulți angajați care au viza H-1B. Foto: DW
Casa Albă susține că sistemul este abuzat și că pune în dezavantaj lucrătorii americani. Robbins recunoaște că programul necesită reformă, fiind conceput la sfârșitul anilor ’80, dar adaugă că trebuie modernizat pentru a atrage talente, nu pentru a înlocui muncitori cu salarii mai mici.
„Chiar și în starea sa actuală, studiile arată constant că sistemul de vize creează locuri de muncă, stimulează inovația și contribuie masiv la produsul intern brut”, a spus Robbins.
El a subliniat că rata șomajului în rândul specialiștilor americani din tehnologie a fost în ultimii 10-15 ani de aproximativ 2%.
Clemens afirmă că „decenii de studii extrem de riguroase” arată un rezultat constant: beneficiile aduse economiei locale.
„Oriunde merg, titularii H-1B generează mai multe brevete, mai multe startup-uri cu creștere rapidă finanțate de capital de risc și dinamizează economiile locale”, spune profesorul.
Robbins a completat că una dintre „cele mai mari forțe ale Statelor Unite” a fost mereu atragerea talentelor globale.
„Ar fi o mișcare foarte riscantă să punem în pericol acest lucru”, a avertizat el.