Prima pagină » Taxele de mediu au adus mai mulți bani la buget în UE în 2023

Taxele de mediu au adus mai mulți bani la buget în UE în 2023

Taxele de mediu au adus mai mulți bani la buget în UE în 2023
Foto: Unsplash

Veniturile obținute din taxele de mediu în Uniunea Europeană (UE) au adus mai mulți bani la buget în 2023.

Deși ponderea lor în PIB a scăzut ușor, taxele de mediu au înregistrat o creștere semnificativă, depășind 340 de miliarde de euro.

Taxele de mediu generează mai mulți bani în UE: bilanțul anului 2023

Franța propune la nivelul UE măsuri pentru consolidarea euro ca monedă

Franța propune la nivelul UE măsuri pentru consolidarea euro ca monedă

În decursul anului 2023, veniturile generate din taxele de mediu în Uniunea Europeană au atins pragul de 341,5 miliarde de euro, în creștere față de cele 334,6 miliarde de euro înregistrate în anul anterior. Totalul corespunde unei creșteri de 2,1%, adică 6,9 miliarde de euro, potrivit datelor publicate, marți, de Eurostat, oficiul de statistică al UE.

Cu toate acestea, ponderea taxelor de mediu în PIB-ul Uniunii a scăzut de la 2,4% în 2010 până la 2% în urmă cu doi ani. De asemenea, în același interval, contribuția acestor taxe la veniturile guvernamentale totale provenite din impozite și din contribuții sociale s-a redus de la 6,3% la 5,1%.

Aceste informații provin din datele privind taxele de mediu în funcție de activitățile economice, care au fost publicate de Eurostat. Platforma prezintă o serie de constatări extrase din materialul mai detaliat „Statistics Explained”, referitor la statisticile privind taxele de mediu.

România, în top 3 al veniturilor din taxele de mediu

Companiile au generat cele mai multe venituri din taxele de mediu, reprezentând 49,4% din totalul veniturilor colectate. Cele mai mari contribuții au provenit de la companii din industria prelucrătoare, construcții, minerit și utilități (23,6%), dar și din sectorul serviciilor (25,8%).

La nivel național, în majoritatea statelor din blocul comunitar, corporațiile au generat, în medie, jumătate din veniturile provenite din taxele de mediu. Cea mai mare pondere a fost înregistrată în Cehia (81,2%), Estonia (80,3%) și România (79,1%). La polul opus, cele mai mici procente au fost consemnate în Austria (33,6%), Luxemburg (34,9%) și Irlanda (38%).

Gospodăriile au avut, la rândul lor, o contribuție semnificativă, și anume 48,3% din totalul veniturilor provenite din taxele de mediu. În 15 state membre, gospodăriile au plătit peste 40% din veniturile totale provenite din taxele de mediu, cu valori cuprinse între 41,5 % în Ungaria și 60,3 % în Irlanda.

Numai în câteva țări nerezidenții au contribuit în mod semnificativ la veniturile din taxele de mediu. Cea mai mare pondere s-a înregistrat în Luxemburg (48,7 %), cu mult înaintea Maltei (17,4 %) și a Austriei (14,1 %).

Alte articole importante
Cea mai mare despăgubire RCA plătită de Omniasig în primul semestru: aproape 9,8 milioane de lei
Cea mai mare despăgubire RCA plătită de Omniasig în primul semestru: aproape 9,8 milioane de lei
Accidentele rutiere și incendiile au generat cele mai mari despăgubiri achitate de Omniasig Vienna Insurance Group în primul semestru din 2026, pe segmentele RCA și Property.  Topul despăgubirilor Omniasig Cea mai mare despăgubire RCA plătită de companie în această perioadă a fost de aproape 9,8 milioane de lei, în urma unui accident produs în Italia. […]
Suspiciuni de cartel pe piața imprimantelor și a sistemelor de supraveghere. Consiliul Concurenței a declanșat o investigație
Tehnologie
Suspiciuni de cartel pe piața imprimantelor și a sistemelor de supraveghere. Consiliul Concurenței a declanșat o investigație
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație care vizează trei companii active pe piața echipamentelor de imprimare și imagistică, precum și pe cea a sistemelor de securitate electronică. Investigația îi vizează pe Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, General Systems SRL și General Systems & Distribution SRL, autoritatea având indicii privind o posibilă înțelegere între cele […]
BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația a scăzut în iunie, dar economia rămâne sub presiune
BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația a scăzut în iunie, dar economia rămâne sub presiune
Banca Națională a României a decis, luni, 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Consiliul de administrație al BNR a hotărât, de asemenea, păstrarea ratei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, au fost menținute nivelurile […]
BNR: Inflația va scădea semnificativ în trimestrul III 2026. Când ar putea reveni în ținta Băncii Naționale
BNR: Inflația va scădea semnificativ în trimestrul III 2026. Când ar putea reveni în ținta Băncii Naționale
Rata anuală a inflației din România va înregistra o scădere semnificativă în trimestrul al treilea din 2026, după ce efectele directe ale eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor se vor epuiza, estimează Banca Națională a României. Prognoza apare în Raportul asupra inflației, ediția august 2026, analizat și aprobat luni […]
Deficitul comercial al României a scăzut cu 2%, la 16,4 miliarde de euro, în primul semestru din 2026
Deficitul comercial al României a scăzut cu 2%, la 16,4 miliarde de euro, în primul semestru din 2026
Deficitul balanței comerciale a României a ajuns la 16,459 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, în scădere cu 332,1 milioane de euro, respectiv 2%, față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada ianuarie-iunie 2026, România a exportat bunuri în valoare de 49,037 […]
Europa vrea să renunțe la „dependența Palantir”. De ce este atât de greu să înlocuiască tehnologia companiei americane
Tehnologie
Europa vrea să renunțe la „dependența Palantir”. De ce este atât de greu să înlocuiască tehnologia companiei americane
Compania americană de analiză a datelor Palantir este implicată în unele dintre cele mai sensibile activități europene, de la poliție și servicii de informații până la apărare și sănătate. Guvernele europene caută alternative pentru a-și recâștiga suveranitatea digitală, însă înlocuirea Palantir se dovedește mult mai complicată decât pare. Europa încearcă să reducă dependența de una […]