Românii, la coada Europei: familiile pierd o treime din venituri în taxe și rămân cu printre cele mai mici câștiguri nete de pe continent

Familiile din România se confruntă cu una dintre cele mai grele poveri fiscale din Europa, deși pornesc deja de la salarii mult sub media europeană. Potrivit unei analize Eurostat, realizată de Voronoi și publicată de Visual Capitalist, o gospodărie românească cu două salarii și doi copii a câștigat în 2024 aproximativ 40.000 de euro brut, dar după plata taxelor și a contribuțiilor sociale a rămas cu doar 26.766 de euro net. Cu alte cuvinte, o treime din venitul brut s-a dus direct către stat, ceea ce plasează România printre cele mai dezavantajate țări din Uniunea Europeană.

Est vs. Vest: două lumi fiscale total diferite

Diferențele dintre Europa de Vest și Europa de Est în materie de venituri familiale sunt uriașe. Dacă în România sau Lituania o familie pierde aproape o treime din venitul brut prin taxe și contribuții, în Elveția sau Olanda familiile reușesc să păstreze mult mai mult din ceea ce câștigă.

De exemplu, în Elveția, o gospodărie cu două salarii ajunge la un venit brut anual de peste 208.000 de euro și păstrează 86% din sumă după impozitare, adică aproape 178.000 de euro net. În Olanda, familiile pornesc de la un câștig brut de 131.000 de euro și rămân cu aproximativ 101.000 de euro net, ceea ce înseamnă o rată de retenție de 77%.

România se află în topul țărilor europene al proprietarilor de locuințe. 30% dintre românii care dețin un imobil au în portofoliu și o a doua locuință

17:15

Rata șomajului în România a ajuns aproape de pragul de 6%

16:42

Prin contrast, în România, venitul brut de 40.000 de euro scade la mai puțin de 27.000 de euro după taxe. Aceasta arată nu doar diferența enormă de câștiguri între Est și Vest, ci și ineficiența sistemului fiscal românesc, care reține o parte semnificativă din salarii fără să ofere servicii publice comparabile cu cele din Vest.

Povara fiscală și lipsa prestațiilor sociale

România și alte state est-europene aplică de ani buni un sistem de impozitare cu rată unică, ceea ce la prima vedere pare simplu și transparent. Însă în practică, acest sistem adâncește inechitățile și afectează direct veniturile familiilor cu salarii medii și mici.

Deși rata unică de impozitare este, teoretic, avantajoasă, nivelul ridicat al contribuțiilor sociale reduce drastic venitul net disponibil al gospodăriilor. În lipsa unor prestații sociale consistente, precum alocații generoase pentru copii, subvenții pentru locuințe sau beneficii familiale, multe familii rămân prinse într-un cerc vicios: taxe mari și sprijin redus din partea statului.

În Europa de Vest, însă, sistemele fiscale progresive reușesc să redistribuie mai bine bogăția și să atenueze presiunea asupra familiilor cu venituri medii. Franța, Germania sau Olanda aplică impozite mai mari pentru veniturile ridicate, dar compensează familiile cu venituri mici și medii prin alocații substanțiale, beneficii pentru educație sau reduceri fiscale.

România, prinsă între salarii mici și cheltuieli mari

Un alt factor care accentuează povara fiscală din România este nivelul general al veniturilor. Chiar dacă procentual taxele reținute sunt similare cu cele din alte state europene, baza de pornire – venitul brut – este mult mai mică.

Astfel, o familie românească rămâne cu puțin peste 26.000 de euro anual, ceea ce înseamnă mai puțin de 2.300 de euro pe lună pentru doi adulți și doi copii. Raportat la costurile în creștere ale locuințelor, alimentelor și utilităților, suma devine insuficientă pentru un trai comparabil cu cel al familiilor din Vest.

Pe lângă asta, inflația ridicată și creșterea prețurilor la energie și alimente au lovit disproporționat gospodăriile românești, care nu au aceleași rezerve financiare ca familiile occidentale. În timp ce în Elveția sau Olanda venitul net le permite familiilor să economisească sau să investească, în România banii se duc aproape integral pe cheltuielile curente.