Numărul companiilor listate din Europa unde investitorii contestă planurile de remunerare a directorilor este în creștere

Tot mai multe companii listate pe bursele europene se confruntă cu opoziția dură a acționarilor în privința politicilor de remunerare a directorilor. Nemulțumirea a crescut cu aproape un sfert în 2025, iar marile nume din turism, finanțe și alte sectoare sunt puse sub presiune să-și justifice bonusurile și planurile de stimulente. 

Investitorii spun „NU” bonusurilor excesive

Un raport al firmei de consultanță în guvernanță corporativă Georgeson, citat de Reuters, arată că 37,9% dintre companiile majore listate în Europa au înregistrat în 2025 o opoziție semnificativă la planurile lor de remunerare a directorilor. Pragul considerat relevant este cel al unei opoziții de peste 10% la adunările generale. În 2024, nivelul era de 30,7%, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 23% a numărului de firme criticate pentru modul în care își plătesc șefii.

Printre giganții europeni care s-au confruntat cu nemulțumirea investitorilor se numără:

Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

12:09

SUA și China, poziții opuse la ONU privind regulile pentru inteligența artificială

10:47

• InterContinental Hotels Group (Marea Britanie), unde doar 69,5% dintre acționari au votat pentru planul de remunerare

• UniCredit (Italia), unde sprijinul a fost și mai scăzut, la 66,5%

Ce este nou în acest val de opoziție este faptul că pentru prima dată, investitorii contestă mai mult planurile viitoare de remunerare decât rapoartele pentru anul încheiat. Cu alte cuvinte, acționarii nu mai critică doar bonusurile deja plătite, ci încearcă să blocheze din timp structurile pe termen lung care le consideră dezechilibrate sau exagerate.

Spania, epicentrul revoltei acționarilor

Cea mai puternică reacție a venit din Spania, unde opoziția față de politicile de remunerare a explodat. Peste jumătate dintre voturile exprimate la adunările generale din 2025 au fost împotrivă. Acest val de respingeri reflectă o frustrare tot mai mare față de diferența dintre salariile directorilor și realitatea economică a angajaților, dar și a consumatorilor.

Nici Marea Britanie, cea mai mare piață bursieră europeană după capitalizare, nu a fost imună. Aici, 25% dintre planurile de remunerare supuse la vot au întâmpinat o opoziție considerabilă. Alte piețe importante – Belgia, Germania, Franța și Olanda – au înregistrat, de asemenea, creșteri vizibile ale voturilor împotrivă.

Louise Dudley, manager de portofoliu la Federated Hermes, explică: „Multe planuri de stimulente sunt structurate astfel încât recompensele pe termen lung se acordă prea devreme, fără să existe o legătură suficient de clară între performanța directorilor și beneficiile reale aduse companiei și acționarilor”.

De ce s-a ajuns aici: transparență, performanță și responsabilitate

Nemulțumirea investitorilor are la bază mai multe motive:

• planuri de stimulente pe termen lung acordate înainte ca rezultatele să fie vizibile

• cerințe slabe de deținere de acțiuni de către directori, ceea ce reduce responsabilitatea acestora față de evoluția reală a companiei

• ținte de performanță insuficient de ambițioase, care permit directorilor să încaseze bonusuri uriașe chiar și în condiții de rezultate modeste

Potrivit lui Yousif Ebeed, responsabil de guvernanța corporativă la Schroders, „sprijinul acționarilor depinde în mare măsură de existența unor obiective de performanță ambițioase și de o aliniere clară între remunerație și rezultate. Atunci când aceste criterii lipsesc, contestarea este inevitabilă”.