Americanii trecuți de 75 de ani și-au mărit semnificativ averea în ultimele decenii, în timp ce tinerii sub 35 de ani au stagnat

Un nou studiu al economistului Edward Wolff dezvăluie că în ultimele patru decenii, americanii trecuți de 75 de ani și-au sporit masiv averea, în timp ce tinerii, în special cei sub 35 de ani, au văzut cum valoarea medie a patrimoniului lor scade. Diferența se explică prin trei factori-cheie – proprietatea asupra locuințelor, accesul la acțiuni și nivelul datoriilor ipotecare – și conturează un tablou sumbru al decalajului dintre generații.

Americanii trecuți de 75 de ani: de la pensionari modești la milionari

Între 1983 și 2022, averea gospodăriilor conduse de persoane de peste 75 de ani a înregistrat o creștere spectaculoasă. În același interval, tinerii sub 35 de ani au rămas blocați în stagnare sau chiar în declin financiar. Ceea ce a început ca o cercetare despre declinul averii tinerilor s-a transformat, după cum recunoaște Wolff, într-o descoperire mult mai surprinzătoare: „povestea adevărată este ascensiunea remarcabilă a patrimoniului gospodăriilor vârstnice”.

Unul dintre principalii factori care au alimentat această schimbare a fost creșterea ratei deținerii locuințelor în rândul seniorilor. Între 1983 și 2022, americanii de peste 65 de ani și-au crescut rata de proprietate cu peste 7 puncte procentuale. În schimb, tinerii sub 35 de ani au rămas pe loc, incapabili să pătrundă pe piața imobiliară.

Lichiditate în scădere la BVB, pe fondul ezitărilor investitorilor și al concentrării tranzacțiilor

21:36

România, într-o zonă economică rar întâlnită: scădere a consumului timp de cinci luni consecutive

20:36

Această tendință a fost amplificată de explozia valorii locuințelor. Într-un context de ofertă redusă și cerere crescută, casele s-au transformat în „mine de aur” pentru cei care le cumpăraseră cu zeci de ani în urmă. De altfel, datele arată că, în 2022, boomers fără copii acasă dețineau de două ori mai multe locuințe cu trei sau mai multe dormitoare decât milenialii cu familie. Practic, cei tineri au rămas blocați în chirii scumpe, în timp ce seniorii s-au trezit proprietari pe averi imobiliare uriașe.

Acțiunile – al doilea motor al îmbogățirii seniorilor

Pe lângă case, americanii mai în vârstă au beneficiat din plin și de ascensiunea pieței bursiere. În ultimele decenii, odată cu extinderea conturilor de tip 401(k) și a altor portofolii de pensii bazate pe acțiuni, generația baby boom a văzut cum investițiile lor cresc constant.

În timp ce tinerii abia dacă reușesc să strângă bani pentru avansul la o casă sau să-și plătească împrumuturile pentru studii, pensionarii au avut la dispoziție zeci de ani pentru a acumula și multiplica capitalul. Rezultatul? O concentrare disproporționată a acțiunilor în mâinile americanilor trecuți de 65 de ani, care a consolidat și mai mult decalajul de avere.

Chiar și în perioadele de criză, portofoliile de investiții ale seniorilor au rezistat mai bine, pentru că ei nu au fost forțați să vândă în pierdere. Mulți au putut să aștepte revenirea pieței, spre deosebire de tineri, care deseori trebuie să lichideze rapid active pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

Tinerii sufocați de datorii, seniorii aproape fără ipoteci

Al treilea factor major identificat de Wolff este datoria ipotecară. În timp ce mulți dintre americanii mai în vârstă și-au achitat deja creditele pentru case, tinerii care abia au reușit să intre pe piața imobiliară se confruntă cu rate tot mai mari.

Creșterea dobânzilor, scumpirea locuințelor și lipsa unor alternative accesibile au făcut ca datoria ipotecară a celor sub 35 de ani să explodeze, în timp ce seniorii au rămas, în mare parte, eliberați de aceste obligații. Această diferență structurală amplifică decalajul de avere, pentru că tinerii continuă să plătească rate uriașe, în timp ce vârstnicii se bucură de venituri pasive din chirii sau de valoarea acumulată a proprietăților.

Nu toți seniorii sunt privilegiați: costurile ascunse ale îmbătrânirii

Deși imaginea generală arată o generație de aur prosperă, Wolff și alți cercetători atrag atenția că nu toți americanii trecuți de 65 de ani se bucură de același confort. Mulți dintre ei se confruntă cu provocări majore legate de costurile de locuire și sănătate.

Un raport recent al Harvard’s Joint Center for Housing Studies arată că aproape o treime dintre gospodăriile cu persoane de peste 65 de ani erau împovărate de costuri locative în 2023 – adică cheltuiau peste 30% din venituri doar pe locuință. Mai mult de jumătate dintre acestea se aflau într-o situație critică, alocând peste 50% din venituri pentru chirii, taxe pe proprietate, întreținere sau asigurări.

Adăugăm la aceasta și creșterea cheltuielilor pentru îngrijirea pe termen lung, serviciile medicale sau medicamentele, iar tabloul devine mai nuanțat: chiar și în rândul celor aparent prosperi există o categorie de seniori vulnerabili.