Deși tehnologia blockchain transformă deja industrii întregi la nivel global – de la sănătate și justiție până la comerț și producție – România rămâne cu mult în urmă. Potrivit unei analize realizate de EY, țara noastră nu valorifică nici pe departe potențialul tehnologiei blockchain, deși aceasta promite transparență, securitate și eficiență fără precedent.
În timp ce multe state europene, dar și companii din întreaga lume, integrează tot mai activ tehnologia blockchain în activitatea lor, în România, acest domeniu rămâne, în mare parte, ignorat. Conform raportului EY Emerging Technology Investment in Romania, blockchain-ul se situează pe ultimul loc în clasamentul celor zece tehnologii emergente analizate. Peste 62% dintre respondenți au declarat că organizațiile pentru care lucrează nu au făcut niciun pas concret în această direcție.
Deși 23,6% dintre firme sunt în faza de planificare sau testare, implementarea efectivă este extrem de scăzută – doar 4,5% au reușit să integreze complet blockchain-ul în procesele lor. În opinia lui Adrian Grigoraș, director Technology Consulting în cadrul EY România, această lipsă de inițiativă reprezintă o oportunitate ratată pentru mediul de afaceri local.
„Tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru a crea un registru perpetuu destinat urmăririi comenzilor, plăţilor, conturilor şi a diverselor tipuri de tranzacţii. În plus, sistemul este prevăzut cu mecanisme de protecţie menite să împiedice introducerea neautorizată de date şi să menţină o perspectivă unitară asupra tuturor tranzacţiilor împărţite între participanţi. Tehnologia blockchain are numeroase aplicaţii fascinante, însă ceea ce o face cu adevărat captivantă este capacitatea sa de a se integra cu alte tehnologii de vârf, în special cu Internet of Things (IoT) şi inteligenţa artificială (IA)”, declară acesta.
Exemplele de adopție a blockchain-ului la nivel internațional sunt convingătoare și tot mai numeroase. În Estonia, de pildă, această tehnologie a fost integrată în sistemele medicale, judiciare și legislative, ajutând la protejarea datelor sensibile și la eficientizarea proceselor administrative. Suedia, prin autoritatea funciară Lantmäteriet, a testat cu succes un sistem bazat pe blockchain pentru înregistrarea proprietăților, creând un model sigur și rapid de tranzacționare imobiliară.
În sectorul privat, Birra Peroni – în colaborare cu EY – a lansat un sistem prin care consumatorii pot verifica proveniența malțului direct de pe eticheta sticlei. Totul este înregistrat în blockchain, oferind trasabilitate și transparență de la fermă până în pahar. În același spirit, companiile din agricultură, logistică sau energie folosesc deja tehnologia pentru trasabilitate, procesare de plăți sau securizarea datelor critice.
Blockchain-ul nu mai este doar o tehnologie asociată criptomonedelor. Este un sistem descentralizat și sigur de stocare a datelor, organizate în blocuri care se leagă între ele, creând o înregistrare imposibil de modificat fără acordul întregii rețele. Această arhitectură unică permite crearea unor registre digitale transparente și imuabile, utile în urmărirea comenzilor, plăților, tranzacțiilor sau a fluxurilor de documente.
În plus, integrarea blockchain-ului cu alte tehnologii emergente precum Internet of Things (IoT) sau inteligența artificială (AI) creează noi scenarii de utilizare. De exemplu, în lanțurile de aprovizionare inteligente, blockchain-ul poate înregistra în timp real mișcările de marfă, verificând autenticitatea produselor sau condițiile de transport.
„Această tehnologie poate spori productivitatea, reduce ineficienţele şi transforma radical rolul datelor în economie. Blockchain-ul constituie un element esenţial în construcţia unei economii digitale transparente, sigure şi eficiente. Fie că este aplicată în procesele de afaceri locale sau în facilitarea comerţului internaţional, tehnologia blockchain oferă actorilor implicaţi acces la date fiabile, tranzacţii securizate şi o optimizare considerabilă a operaţiunilor. Adoptarea acestei tehnologii poate contribui la eficientizarea interacţiunilor în ambele sectoare, public şi privat, precum şi între cele două, facilitând astfel alinierea României la cele mai bune practici internaţionale”, mai declară Adrian Grigoraș.