În anul 2024, cărbunele a rămas principala sursă de energie electrică la nivel global, contribuind cu 34% din producția totală de electricitate la nivel mondial. Producția mondială a fost de 9,24 miliarde de tone în acest an, înregistrând o creștere modestă, dar constantă, de 0,9% față de anul precedent. Acest clasament evidențiază țările cu cea mai mare producție de cărbune, potrivit datelor furnizate de Energy Institute în cadrul rapoartelor Statistical Review of World Energy și compilate de Visual Capitalist.
Asia-Pacific reprezintă zona cu cea mai mare pondere în producția de cărbune, generând peste 80% din totalul global. Din această regiune, China deține un statut copleșitor, fiind responsabilă pentru 64% din producția de cărbune a zonei.
În cifre concrete, China a extras în 2024 aproximativ 4,78 miliarde de tone de cărbune, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din producția globală totală, adică 51,7%. Această producție uriașă depășește combinat outputul următoarelor zece țări din top. China este, totodată, cel mai mare consumator și importator de cărbune din lume, susținându-și pe această bază rețeaua industrială și energetică masivă.
China – 4.780 milioane tone (51,7%), creștere anuală +0,9%
India – 1.085,1 milioane tone (11,7%), creștere +7,0%
Indonezia – 836,1 milioane tone (9,0%), creștere +7,6%
Statele Unite ale Americii – 464,6 milioane tone (5,0%), scădere -11,6%
Australia – 462,9 milioane tone (5,0%), creștere +0,3%
Federația Rusă – 427,2 milioane tone (4,6%), scădere -1,1%
Africa de Sud – 235,0 milioane tone (2,5%), creștere +0,3%
Kazahstan – 112,6 milioane tone (1,2%), scădere -3,6%
Mongolia – 106,5 milioane tone (1,2%), creștere +27,7%
Germania – 91,9 milioane tone (1,0%), scădere -10,4%
Topul țărilor cu cea mai mare producție de cărbune. Foto: Visual Capitalist
Pe lângă China, India și Indonezia sunt doi jucători majori care au înregistrat creșteri notabile în 2024, consolidându-și poziția în topul mondial. Mongolia s-a remarcat cu un avans spectaculos de 27,7%, cea mai rapidă creștere procentuală la nivel global, urmată de regiunea Orientului Mijlociu, care a raportat în ansamblu o creștere de 18,8%.
De asemenea, alte țări precum Turcia, Zimbabwe, Uzbekistan și Pakistan au experimentat accelerări semnificative în producția de cărbune, susținând industria energetică și nevoile economice locale.
În contrast cu tendințele din Asia și alte regiuni în dezvoltare, Statele Unite au avut o reducere abruptă a producției cu 11,6%. Aceeași scădere accentuată a fost consemnată în multe țări europene și în Canada, acestea orientându-se tot mai mult spre surse regenerabile și politici energetice focalizate pe decarbonizare.
Germania a înregistrat o scădere de 10,4%, continuând politica de a renunța gradual la cărbune ca sursă de energie, în contextul tranziției energetice și al eforturilor continentale de combatere a schimbărilor climatice.
Australia rămâne unul dintre cei mai mari exportatori mondiali, producând 462,9 milioane de tone, în creștere ușoară cu 0,3%. Federația Rusă, al doilea mare exportator global, a produs 427,2 milioane tone însă a înregistrat o ușoară diminuare de 1,1%.
Diversitatea dinamicii producției reflectă diferențele majore de priorități energetice și economice între state. Națiunile în curs de dezvoltare, mai ales cele dependente de agricultura intensivă sau în plină industrializare, continuă să valorifice cărbunele pentru asigurarea accesului ieftin la energie. Pe de altă parte, economiile avansate aplică politici tot mai ambițioase pentru reducerea emisiilor poluante și impulsionarea surselor de energie regenerabilă.