Topul țărilor unde seniorii trăiesc din pensiile de stat și cele unde sunt nevoiți să muncească și la bătrânețe: diferențe uriașe între Est și Vest

O nouă analiză bazată pe datele OCDE, arată cum trăiesc financiar europenii trecuți de 65 de ani și din ce surse își asigură veniturile. În timp ce în unele țări pensiile de stat acoperă aproape tot venitul vârstnicilor, în altele, aceștia sunt obligați să muncească sau să se bazeze pe economii și pensii private. 

Pensiile de stat, sursa principală de venit pentru majoritatea seniorilor europeni

La nivelul Uniunii Europene, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste își obțin în medie 66% din venituri din plăți publice, în special pensii și beneficii de stat. Această pondere evidențiază importanța sistemelor publice de pensii în asigurarea traiului pentru seniori, în condițiile în care alte surse de venit – precum munca sau pensiile private – au o contribuție semnificativ mai mică.

Analiza acoperă 27 de state europene și arată că există diferențe majore între țări. De exemplu, în Belgia, plățile publice reprezintă 86% din venitul vârstnicilor, în timp ce în Elveția doar 41% din bani provin din această sursă. Alte țări cu ponderi mari ale pensiilor de stat sunt Luxemburg (83%), Austria (82%), Finlanda (80%), Cehia (76%), Italia (76%), Portugalia (75%) și Grecia (75%).

Țările UE reconfigurează conceptul „Made in Europe” în jurul produselor, nu al țărilor

16:58

Canicula pune presiune pe economia Europei și schimbă comportamentul de consum

15:47

În contrast, țările cu sisteme mai diversificate, precum Regatul Unit (42%), Țările de Jos (43%) și Danemarca (45%), se bazează mai puțin pe pensii publice și mai mult pe venituri private și capital.

Munca la vârsta pensionării, o realitate pentru milioane de europeni

În multe țări europene, persoanele trecute de 65 de ani nu se pot baza exclusiv pe pensii și continuă să muncească. Potrivit datelor OCDE, 21% din venitul mediu al seniorilor provine din activități profesionale.

Există state în care ponderea muncii depășește chiar și o treime din totalul veniturilor. Letonia deține recordul, cu 40% din venituri provenind din muncă, urmată de Slovacia (36%), Lituania (35%), Estonia (34%), Polonia (34%) și Islanda (32%). În aceste țări, pensiile publice sunt insuficiente pentru un trai decent, iar vârstnicii trebuie să rămână activi pe piața muncii.

În schimb, în statele cu sisteme sociale mai avansate, precum Franța (7%), Luxemburg, Finlanda și Belgia (toate cu sub 11%), nevoia de a lucra la bătrânețe este mult redusă.

Pensii private și venituri din capital – un lux pentru puțini

Pensiile profesionale private și veniturile din capital (economii și investiții personale) reprezintă o parte redusă a veniturilor pentru seniorii europeni. În medie, doar 6% din bani provin din pensii ocupaționale și 7% din capitaluri private.

Numai 7 țări din cele 27 analizate au raportat pensii private ca sursă de venit. Lideri în acest domeniu sunt:

• Țările de Jos, unde pensiile ocupaționale private reprezintă 40% din venitul vârstnicilor

• Regatul Unit (33%)

• Elveția (29%)

Țările nordice se remarcă și ele printr-o pondere mai mare a pensiilor private: Suedia (19%), Danemarca (15%), Norvegia (14%) și, în mai mică măsură, Germania (5%).

Veniturile din capital sunt cele mai ridicate în Danemarca (23%), Turcia și Elveția (16%), Franța (15%), Suedia (12%), Regatul Unit (11%) și în țările nordice, unde ating 10%. În alte state, această pondere scade sub 5%, iar în Slovacia, spre exemplu, este aproape inexistentă (sub 1%).

Vestul Europei vs. Estul și Sudul: diferențe structurale majore

Țările din Europa de Vest – precum Belgia, Franța, Austria – se bazează predominant pe pensii publice, care asigură mare parte din veniturile vârstnicilor. Acest model, deși stabil pe termen scurt, ridică probleme legate de sustenabilitate, având în vedere îmbătrânirea accelerată a populației și presiunea asupra bugetelor naționale.

În Europa de Est și de Sud – inclusiv Polonia, Slovacia, Grecia și Turcia – situația este diferită. Veniturile provenite din muncă reprezintă o parte mai importantă, ceea ce arată că seniorii nu se pot retrage complet la pensie fără a-și suplimenta câștigurile. În aceste regiuni, pensiile private și economiile personale sunt slab dezvoltate, iar sistemele de protecție socială oferă beneficii mai reduse comparativ cu Vestul Europei.

Țările nordice, cu excepția Finlandei, au cel mai diversificat model: Danemarca și Suedia combină pensiile publice cu sisteme private puternice și cu venituri din capital, oferind mai multă flexibilitate și stabilitate financiară seniorilor.