Prima pagină » În ce merită să investiți în 2026: activul clasic care promite câștiguri mari

În ce merită să investiți în 2026: activul clasic care promite câștiguri mari

În ce merită să investiți în 2026: activul clasic care promite câștiguri mari
Foto: Goldmarket

Deși în ultimii ani atenția s-a concentrat adesea pe criptomonede sau pe industrii tehnologice emergente, analiștii internaționali indică tot mai clar un alt domeniu, unul tradițional, care revine spectaculos în centrul strategiilor de investiții: aurul.

Datele recente arată că aurul traversează una dintre cele mai puternice perioade de creștere din ultimele decenii, iar prognozele pentru 2026 sunt, în continuare, optimiste. Bănci de investiții de top, consultanți financiari și instituții internaționale converg spre aceeași concluzie: aurul rămâne un pilon esențial pentru protejarea și creșterea averilor.

Explozia prețului aurului schimbă regulile jocului

În 2025, aurul a înregistrat cea mai accelerată apreciere de la criza petrolieră din 1979. Prețurile s-au dublat în ultimii doi ani, o evoluție care, în mod tradițional, ar fi alimentat așteptări legate de o corecție severă. Cu toate acestea, marile instituții financiare nu anticipează un recul abrupt.

Potrivit unei analize Reuters, analiștii de la JP Morgan, Bank of America și firma de consultanță Metals Focus estimează că aurul ar putea atinge pragul de 5.000 de dolari pe uncie în 2026. Un nivel considerat, până recent, greu de atins chiar și în scenarii extreme.

Prețurile spot au atins deja un maxim istoric de 4.381 de dolari pe uncie în luna octombrie 2025, după ce, până în primăvară, nu depășiseră niciodată pragul de 3.000 de dolari. Creșterea a fost alimentată în principal de cererea venită din partea băncilor centrale și a investitorilor instituționali, într-un climat economic dominat de incertitudine.

De ce cumpără masiv aur băncile centrale

Unul dintre motoarele principale ale acestei ascensiuni este strategia băncilor centrale de a-și diversifica rezervele, reducând expunerea pe active denominate în dolari. Analistul Bank of America, Michael Widmer, explică faptul că achizițiile sunt motivate atât de așteptările privind câștiguri suplimentare, cât și de nevoia de diversificare a portofoliilor.

Deficitele fiscale ridicate ale Statelor Unite, eforturile de ajustare a deficitului de cont curent și percepția unei politici a dolarului mai slabe contribuie la repoziționarea rezervelor globale. În acest context, aurul este văzut ca un activ stabil, lipsit de risc de contrapartidă.

La acestea se adaugă îngrijorările geopolitice. Philip Newman, director general al Metals Focus, subliniază că disputele comerciale, tensiunile tarifare, războiul din Ucraina și relațiile tot mai complicate dintre Rusia și NATO creează un mediu favorabil pentru activele de refugiu.

JP Morgan: cererea ridicată susține prețuri record

Pentru al cincilea an consecutiv, diversificarea rezervelor băncilor centrale dincolo de dolar este așteptată să ofere un suport solid pieței aurului și în 2026. Gregory Shearer, analist la JP Morgan, afirmă că nivelul actual al prețurilor este susținut semnificativ de cererea constantă din partea instituțiilor oficiale.

Estimările JP Morgan arată că, pentru menținerea prețurilor la nivelurile actuale, ar fi necesară o cerere trimestrială de aproximativ 350 de tone din partea băncilor centrale și a investitorilor. În realitate, banca anticipează achiziții medii de circa 585 de tone pe trimestru în 2026, un nivel considerabil peste pragul de echilibru.

În ceea ce privește prognozele de preț, Morgan Stanley vede aurul la 4.500 de dolari pe uncie la jumătatea lui 2026. JP Morgan merge mai departe și estimează prețuri medii de peste 4.600 de dolari în trimestrul al doilea și peste 5.000 de dolari în ultimul trimestru al anului. Metals Focus susține, la rândul său, scenariul atingerii pragului de 5.000 de dolari până la finalul lui 2026.

Semnale de avertizare privind o posibilă bulă

Creșterea simultană a prețului aurului și a piețelor de acțiuni nu a trecut neobservată. Banca Reglementelor Internaționale a atras atenția că această combinație este extrem de rară, nefiind întâlnită de cel puțin o jumătate de secol. Situația ridică semne de întrebare privind existența unei potențiale bule, atât pe piața aurului, cât și pe bursele globale.

Cu toate acestea, majoritatea analiștilor consideră că fundamentele actuale sunt diferite de cele ale episoadelor speculative din trecut. Cererea este susținută de factori structurali, nu doar de mișcări speculative pe termen scurt.

Aurul, scut împotriva volatilității piețelor

O parte semnificativă a achizițiilor recente de aur este văzută ca o formă de protecție împotriva corecțiilor bruște de pe piețele bursiere. Tensiunile dintre aliați istorici, disputele comerciale și incertitudinile geopolitice sporesc riscul unor episoade de volatilitate extremă.

Analiștii avertizează, totuși, că în cazul unor prăbușiri majore ale piețelor de acțiuni, investitorii pot fi forțați să vândă inclusiv active de refugiu, pentru a acoperi pierderile. Chiar și așa, aurul rămâne unul dintre cele mai rezistente instrumente în perioade de stres financiar.

Nicky Shiels, analist la MKS PAMP, estimează un preț mediu de 4.500 de dolari pe uncie în 2026 și consideră că aurul se transformă dintr-o simplă acoperire ciclică într-un „activ critic de portofoliu multianual”.

De ce 2026 ar putea aduce o creștere mai temperată

După avansul spectaculos din 2025, mai mulți economiști se așteaptă ca ritmul de creștere al aurului să fie mai moderat în 2026. Economiștii de la Macquarie consideră că situația globală s-a stabilizat parțial și prognozează prețuri medii de aproximativ 4.225 de dolari pe uncie anul viitor.

În paralel, cererea de bijuterii a scăzut semnificativ, cu 23% în trimestrul al treilea din 2025, pe fondul prețurilor ridicate. Această scădere este compensată doar parțial de cererea de retail pentru lingouri și monede.

Macquarie estimează că cererea totală de aur va crește cu 11% în 2025, până la aproximativ 5.150 de tone, urmând să scadă la 4.815 tone în 2026, pe măsură ce achizițiile băncilor centrale și intrările în ETF-uri se vor tempera.

Intrarea neașteptată a industriei crypto pe piața aurului

Un element nou pe piață este apariția unor investitori instituționali din zona criptomonedelor. Relaxarea politicii monetare a Rezervei Federale a facilitat intrarea companiei Tether pe piața aurului. Rapoartele trimestriale arată că Tether a achiziționat aproximativ 26 de tone de aur în trimestrul al treilea din 2025, de cinci ori mai mult decât achizițiile raportate de banca centrală a Chinei în aceeași perioadă.

Analiștii JP Morgan subliniază că acest fenomen nu trebuie ignorat, deși rămâne neclar dacă alte companii din sectorul crypto vor adopta strategii similare. Legea GENIUS din SUA nu include aurul ca activ de rezervă eligibil pentru criptomonedele stabile, ceea ce limitează, cel puțin deocamdată, extinderea acestui trend.

Alte articole importante
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Companii
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient, a declarat, vineri, președintele IMM București-Ilfov, Felix Căprariu. „Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient. IMM-urile […]
Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil din 2 august 2026. ANCOM va coordona supravegherea în România
Tehnologie
Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil din 2 august 2026. ANCOM va coordona supravegherea în România
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) va începe să fie aplicat în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, începând cu 2 august 2026, potrivit Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). O parte dintre obligațiile prevăzute de actul normativ vor intra însă în vigoare etapizat, în funcție de categoria […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii. Tranzacțiile au depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii. Tranzacțiile au depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de vineri pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 210,14 milioane de lei (40,14 milioane de euro). Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a pierdut 0,83%, închizând la 35.936,94 puncte. BET-Plus a scăzut cu […]
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în primul semestru din 2026
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în primul semestru din 2026
Deficitul bugetar al României s-a redus la 2% din PIB în primele șase luni ale anului 2026, de la 3,64% în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În valoare nominală, deficitul s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde de lei, până la 41,03 miliarde de lei, pe fondul creșterii veniturilor bugetare și […]
Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB
Macroeconomie
Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB
Datoria publică a României a continuat să crească accelerat în 2025, ajungând la 1.284 de miliarde de lei la finalul anului, potrivit raportului privind datoria publică guvernamentală prezentat de Guvern. Comparativ cu sfârșitul anului 2024, datoria totală a crescut cu 154,1 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de aproximativ 13,6%. Raportată la întregul an, această […]
Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză
Piață de Capital - Fonduri
Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză
Creșterea prețurilor și nevoia unei stabilități financiare mai mari determină tot mai mulți români să caute surse alternative de venit, fără a-și prelungi programul de lucru. În locul unui al doilea job, mulți aleg să investească în dezvoltarea unor competențe care le-ar putea aduce câștiguri suplimentare pe termen lung, potrivit unei analize publicate joi. Datele […]