România, codașa UE la utilizarea inteligenței artificiale generative

România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, potrivit datelor Eurostat.

Diferența față de media Uniunii Europene evidențiază un decalaj tot mai pronunțat, cu implicații directe asupra competitivității economice și a capacității de inovare.

România rămâne ultima în UE la utilizarea inteligenței artificiale generative cu aproape 18%

Foto: Shutterstock

60 de zile pentru retragerea banilor: o bancă renumită se închide într-o țară vecină României

11:37

Agenția Spațială a SUA cheltuie miliarde de dolari pentru sateliți

10:31

România este la coada clasamentului european în privința adopției inteligenței artificiale generative, conform datelor publicate de Eurostat. Astfel, în 2025, doar 17,8% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din țara noastră au utilizat aplicații bazate pe AI. Nivelul este mult mai scăzut decât media Uniunii Europene.

Ponderea României se situează mult și sub ratele din statele nordice sau a celor din afara UE. În state precum Norvegia și Elveția, aproape unul din doi cetățeni folosește frecvent astfel de tehnologii. Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă a fost cea mai răspândită în Danemarca (48,4%), Estonia (46,6%) și Malta (46,5%).

Totodată, 32,7% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani din UE au folosit în 2025 instrumente de inteligență artificială generativă. Cei mai mulți le-au folosit în scopuri personale (25,1%). În schimb, 15,1% le-au folosit la locul de muncă, iar 9,4% pentru educație formală. Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Italia (19,9%) și în Bulgaria (22,5%).

Decalajul României este pus pe seama mai multor factori. În primul rând nivelul redus al competențelor digitale avansate și lipsa programelor de alfabetizare AI la scară largă. De asemenea, ponderea scăzută este influențată și de gradul scăzut de digitalizare în administrația publică și de reticența mediului de afaceri față de tehnologii considerate complexe sau riscante.

Cauza folosirii reduse a AI generative în România

Un detaliu interesant scos în evidență de Eurostat îl reprezintă tipul de solicitări adresate AI-ului de către utilizatorii din România. Comparativ cu alte țări, unde este folosit preponderent pentru sarcini profesionale sau educaționale, în țara noastră se apelează frecvent la această tehnologie pentru a primi răspunsuri legate de viața personală.

Aplicații precum ChatGPT sunt utilizate pentru a obține opinii sau sfaturi legate de relații, suspiciuni de infidelitate. De asemenea, utilizatorii folosesc chatbot-ul dezvoltat de OpenAI pentru a rezolva conflicte de cuplu, decizii privind divorțul sau gestionarea unor situații emoționale delicate.

La nivel european, tendința generală este de creștere a adopției AI generative. Aceasta este impulsionată de integrarea tehnologiei în platforme de productivitate, sisteme educaționale și servicii publice. În paralel, UE a început implementarea cadrului legislativ privind inteligența artificială. Denumit AI Act, acesta va stabili reguli clare pentru utilizarea responsabilă a acestor sisteme, inclusiv în domenii sensibile precum consilierea, educația sau relația cu cetățenii.