Forumul Economic Mondial de la Davos a fost marcat de o intervenție cu accente dure a președintelui american Donald Trump, care a revenit în prim-planul scenei globale pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Statele Unite și Europa. Discursul său, susținut în fața liderilor politici și a elitelor economice reunite în Elveția, a readus în atenție riscul escaladării unor conflicte comerciale, transformând summitul într-o platformă de confruntare geopolitică și mesaje strategice cu miză globală.
Prezența lui Trump la Davos a fost intens urmărită, mai ales după ce planurile sale privind Groenlanda au provocat reacții critice din partea mai multor capitale europene și au generat îngrijorări legate de coeziunea NATO. În paralel, lideri din Canada și Franța au respins public ideea unor presiuni comerciale exercitate de Washington, semnalând riscul reaprinderii unui conflict economic între aliați. Discursul președintelui american a durat aproximativ o oră și zece minute, fiind urmat de o sesiune de întrebări moderate de președintele Forumului Economic Mondial, Børge Brende. În intervenția sa, Trump a alternat mesajele de politică externă cu atacuri la adresa politicilor europene și cu referiri la situația internă din Statele Unite, transmite Reuters.
Urcat pe scenă în aplauzele audienței, Donald Trump a început prin a saluta liderii de afaceri și participanții la forum, afirmând că se adresează „liderilor de afaceri, prietenilor și «câtorva dușmani»”. Președintele a prezentat un bilanț al primului său an de mandat, susținând că economia americană se află într-o perioadă de expansiune accelerată și că politicile sale comerciale au generat venituri record din tarife.
Trump a susținut că Statele Unite reprezintă „motorul întregii economii globale” și a invocat creșterea investițiilor, evoluția pozitivă a piețelor bursiere și reducerea deficitului comercial. În același timp, liderul de la Washington a formulat critici dure la adresa Europei, afirmând: „Iubesc Europa și vreau să văd Europa mergând bine, dar nu se îndreaptă în direcția corectă”. El a pus această evoluție pe seama creșterii cheltuielilor guvernamentale, a migrației necontrolate și a dependenței de importuri. Trump a comparat situația europeană cu ceea ce a numit un „miracol economic” în SUA, menționând că inflația a fost înfrântă și că economia americană „duduie”.
Totodată, președintele a subliniat că Washingtonul urmărește consolidarea alianțelor, dar dintr-o poziție de forță: „Vrem aliați puternici, nu aliați slabi. Vrem ca Europa să fie puternică”, a declarat Trump în fața participanților la Davos.
Unul dintre subiectele sensibile care au planat asupra summitului a fost disputa privind Groenlanda, care a provocat reacții divergente în interiorul NATO și a alimentat temeri legate de apariția unui nou conflict comercial.
Amenințările privind impunerea de tarife vamale asupra aliaților europeni au accentuat tensiunile transatlantice. Lideri politici din Canada și Franța au respins public aceste presiuni, avertizând asupra impactului negativ asupra comerțului internațional și asupra stabilității economice globale.
În discursul său, Trump a reiterat că politicile sale comerciale au adus beneficii economiei americane și a susținut că, prin acorduri comerciale cu parteneri din Europa, Japonia și Coreea de Sud, Statele Unite au stimulat prosperitatea și au impulsionat piețele financiare.
După ce a abordat timp de aproape 50 de minute teme de politică externă și economie globală, Trump a trecut la subiecte interne, inclusiv la viitorul conducerii Rezervei Federale. Mandatul actualului președinte al Fed, Jerome Powell, urmează să se încheie în luna mai, iar președintele american a lăsat să se înțeleagă că ia în calcul mai multe opțiuni.
„Toți cei pe care i-am intervievat sunt grozavi. Cred că toți ar putea face o treabă fantastică”, a declarat Trump, referindu-se la potențialii candidați pentru această funcție. Totuși, el a adăugat o notă critică, afirmând: „Problema este că se schimbă. Odată ce obțin slujba, se schimbă”.
Trump l-a criticat pe Jerome Powell pentru ritmul lent al reducerii ratelor dobânzilor, deși acesta fusese nominalizat chiar de Trump în 2017. Liderul de la Casa Albă a relatat, într-o notă personală, că oficialii tind să devină mai puțin receptivi odată ajunși în funcție: „Știți, spun tot ce vreau să aud și apoi primesc slujba, sunt blocați timp de șase ani, primesc slujba și, dintr-o dată, «hai să creștem puțin ratele», îi sun. «Domnule, aș prefera să nu vorbesc despre asta». E uimitor cum se schimbă oamenii odată ce au slujba. Un fel de lipsă de loialitate, dar trebuie să facă doar ce cred ei că e corect”.
În zona politicilor interne, Trump a făcut referire la un ordin executiv semnat recent, care limitează accesul marilor investitori instituționali la achiziția de locuințe unifamiliale. Măsura este justificată de Casa Albă prin necesitatea de a crește accesibilitatea locuințelor pentru cumpărătorii individuali.
Președintele a adresat direct reprezentanților mediului de afaceri prezenți la Davos: „În ultimii ani, giganți de pe Wall Street și firme de investiții instituționale. Mulți dintre voi sunteți aici. Mulți dintre voi sunteți buni prieteni ai mei. Mulți dintre voi sunteți susținători. Îmi pare rău că vă fac asta, îmi pare foarte rău, dar ați crescut prețurile locuințelor prin achiziționarea a sute de mii de case unifamiliale, iar aceasta a fost o investiție excelentă”.
Trump a explicat că ordinul executiv urmărește să restabilească echilibrul pe piața imobiliară: „De aceea am semnat un ordin executiv care interzice marilor investitori instituționali să cumpere case unifamiliale. Pur și simplu nu este corect față de public”. În același timp, el a subliniat că nu dorește să afecteze proprietarii existenți: „Nu vreau să fac nimic care ar putea afecta averea oamenilor care dețin o casă”.
Temele interne abordate de Trump, de la politica monetară la piața imobiliară, au indicat intenția administrației americane de a menține o agendă economică centrată pe intervenții directe și pe consolidarea controlului asupra sectoarelor considerate sensibile.