Uniunea Europeană intră într-o nouă fază a confruntării cu marile platforme digitale și pune sub semnul întrebării însăși arhitectura aplicațiilor care au dominat ultimul deceniu. Ținta principală: derularea infinită, recomandările algoritmice agresive și mecanismele de notificare concepute pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp.
Printr-o serie de concluzii preliminare anunțate recent, Comisia Europeană transmite un mesaj ferm către TikTok: designul platformei ar crea dependență, în special în rândul copiilor, iar acest lucru poate încălca obligațiile impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA). Este pentru prima dată când autoritatea europeană tratează în mod direct designul adictiv drept un risc sistemic în baza noii legislații privind serviciile online, arată Politico.
În centrul disputei se află elemente-cheie ale aplicației: derularea infinită a conținutului, sistemele automate de recomandare și lipsa unor pauze clare de utilizare. Bruxelles-ul solicită modificări concrete, inclusiv dezactivarea mecanismului de scroll fără sfârșit și introducerea unor pauze stricte pe ecran. Executivul european susține că aceste funcționalități nu sunt neutre, ci proiectate pentru a maximiza timpul petrecut în aplicație, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății mintale, în special în cazul minorilor.
TikTok are acum posibilitatea să analizeze probele și să își apere practicile. Compania a reacționat dur prin vocea purtătorului de cuvânt Paolo Ganino, calificând concluziile drept „o descriere categoric falsă și complet lipsită de temei” și anunțând că va contesta decizia prin toate mijloacele disponibile.
Dacă nu va reuși să convingă Comisia sau să implementeze schimbările cerute, platforma riscă amenzi de până la 6% din cifra globală anuală de afaceri.
Decizia are implicații care depășesc cu mult cazul TikTok. Alte platforme majore, precum Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, sunt deja investigate pentru presupusul caracter adictiv al designului lor.
Oficialii europeni consideră că acest dosar marchează un „punct de cotitură”. Pentru prima dată, un organism de reglementare încearcă să definească juridic noțiunea de design dependent și să o includă explicit în categoria riscurilor sistemice.
Ancheta împotriva Facebook și Instagram, deschisă în mai 2024, analizează modul în care algoritmii și arhitectura aplicațiilor pot încuraja comportamente compulsive, în special în rândul copiilor și adolescenților. În paralel, în Statele Unite, Meta se confruntă cu procese în care este acuzată că a conceput deliberat produse care creează dependență și afectează utilizatorii tineri.
În același dosar american, TikTok și Snap au preferat să ajungă la înțelegeri înainte de a ajunge în instanță.
Adoptată ca pilon central al reformei digitale europene, Legea privind serviciile digitale obligă marile platforme să evalueze și să reducă riscurile sistemice pentru utilizatori. Totuși, noțiunea de „risc” este formulată relativ larg în textul legislativ, lăsând loc interpretărilor.
Prin cazul TikTok, Comisia clarifică pentru prima dată că designul în sine — nu doar conținutul — poate reprezenta un risc. Asta înseamnă că elemente precum notificările push, redarea automată a clipurilor sau recomandările personalizate pot intra sub lupa autorităților.
Experții în politici digitale consideră că această abordare ar putea remodela modelul de afaceri bazat pe publicitate și colectarea masivă de date comportamentale. Dacă timpul petrecut în aplicație este limitat prin design, întreaga economie a atenției ar putea fi afectată.
Procesul nu este însă unul rapid. Experiența altor investigații arată că pot trece luni sau chiar ani între constatări preliminare și o decizie finală. Într-un caz anterior privind platforma X, deținută de Elon Musk, Comisia a avut nevoie de peste un an pentru a ajunge la concluzia că obligațiile de transparență nu sunt respectate.
În cazul TikTok, este posibil ca soluția finală să rezulte din negocieri și ajustări succesive. Modificările ar putea varia de la schimbarea setărilor implicite și oferirea unui control mai mare utilizatorilor, până la interzicerea completă a anumitor funcții considerate problematice.
Intervențiile vor trebui însă adaptate fiecărei platforme, deoarece aceleași funcționalități pot avea efecte diferite în contexte diferite. De exemplu, notificările privind mesaje private pot genera un alt tip de presiune decât cele legate de transmisiuni live sau recomandări de conținut viral.