UE pregătește transferul unor active legate de Deripaska către Raiffeisen

Uniunea Europeană pregătește o decizie privind activele rusești înghețate, pentru a compensa pierderile pe care le-a avut banca austriacă Raiffeisen în Rusia.

Două miliarde de euro de la compania austriacă Strabag

UE pregătește ridicarea sancțiunilor asupra unor active legate de oligarhul rus Oleg Deripaska, pentru a despăgubi Raiffeisen Bank International, scrie Financial Times. Informația a fost confirmată de mai mulți oficiali europeni implicați în redactarea noilor propuneri de sancțiuni, precizează sursa citată. Pachetul include deblocarea unor acțiuni în valoare de două miliarde de euro de la compania austriacă Strabag, parțial deținută de Deripaska înaintea aplicării sancțiunilor.

Activele ar urma să ajungă la Raiffeisen, ca despăgubire pentru amenda de două miliarde de euro care i-a fost impusă băncii de un tribunal din Rusia. Sentința care impunea această penalizare a fost formulată în favoarea unei companii care avea legături cu Deripaska.

Comerțul online din România atinge 3,5% din PIB

12:02

Anti-social media. Schimbările care vor duce la prăbușirea rețelelor sociale

11:19

Un compromis delicat

Instanțele ruse au obligat deja banca să plătească despăgubiri semnificative către entități asociate cu Deripaska, scrie Reuters. În ceea ce privește sancțiunile inițiale asupra Strabag, acestea au fost justificate de acuzații că oligarhul susține complexul militar și industrial al Rusiei.

„Consiliul îl include pe listă pe Dmitry Beloglazov și compania sa LLC Titul. Dmitry Beloglazov este responsabil pentru crearea unui mecanism complex de eludare a sancțiunilor, împreună cu Oleg Deripaska, care este deja vizat de măsurile restrictive ale UE. Compania sa, LLC Titul, a creat o subsidiară – numită Joint Stock Company Iliadis – pentru a achiziționa participația lui Oleg Deripaska în International LLC Rasperia Trading Limited.

Rasperia deține 28,5 milioane de acțiuni într-o altă companie europeană, STRABAG SE, ale cărei active au fost înghețate, ca urmare a măsurilor restrictive ale UE. Prin acest mecanism, Deripaska a reușit să vândă activele înghețate din Rasperia și a obținut un beneficiu economic echivalent. Având în vedere acest mecanism de eludare, JSC Iliadis și Rasperia au fost, de asemenea, sancționate de Consiliu”, se arată într-un comunicat de presă transmis, în luna iunie, de Consiliul European.

Două miliarde de dolari din această sumă blocată ar urma să fie deblocate, potrivit noii propuneri. Mai mulți oficiali europeni își exprimă îngrijorarea față de această mișcare, precizează sursa citată. Ei avertizează că decizia ar putea legitima, ulterior, încercările oligarhilor de a ocoli sancțiunile impuse de UE. În plus, ar putea reprezenta o încurajare pentru tribunalele rusești care confiscă active occidentale. Se estimează că ambasadorii unor state membre UE se vor opune propunerii.

Presiuni și riscuri pentru Raiffeisen

Austria a fost prima țară care a înaintat propunerea privind activele. Raiffeisen este banca occidentală cu cea mai mare prezență în Rusia. După invazia ordonată de Vladimir Putin, majoritatea companiilor occidentale s-au retras din Rusia. Raiffeisen a rămas, blocată între presiunile regulatorilor și obstacolele impuse de autoritățile ruse, precizează sursa citată.

RBI a încercat să își reducă treptat operațiunile pe piața rusă. Însă, conform unor surse, autoritățile ruse refuză ieșirea băncii de pe piață, pentru că reprezintă un canal esențial către sistemul SWIFT.

Raiffeisen și Deripaska au încercat anterior o tranzacție pentru a debloca activele înghețate, scrie Reuters. Obiectivul era recuperarea participației de 24% din Strabag, deținută de compania Rasperia. Însă planul a eșuat după ce oficialii europeni au considerat că tranzacția ar ocoli regimul de sancțiuni. Trezoreria SUA a semnalat că vânzarea l-ar putea favoriza pe oligarhul sancționat, iar OFAC supraveghea îndeaproape RBI. Surse Reuters au precizat că și unii oficiali austrieci au avertizat împotriva tranzacției, temându-se că ar încălca sancțiunile internaționale. Ulterior, UE și SUA au sancționat și alte entități implicate, inclusiv pe oligarhul Dmitri Beloglazov.

Deripaska vânduse între timp compania Rasperia, care deținea acțiunile Strabag înghețate, către Beloglazov. Ulterior, Rasperia a dat în judecată Raiffeisen în Rusia. Tribunalul rus a obligat banca austriacă să plătească două miliarde de euro. În plus, a dispus transferul acțiunilor Strabag către Raiffeisen.

Precedent periculos pentru UE

În ianuarie, Raiffeisen a declarat că hotărârea pronunțată în Rusia nu are efect în Austria. De asemenea, banca a reamintit că acțiunile Strabag rămân înghețate prin regimul de sancțiuni UE. Astfel, transferul nu putea fi pus în aplicare legal. Propunerea de la Bruxelles ar schimba însă acest lucru, autorizând, indirect, sentința rusă, scrie Financial Times.

Mai mulți oficiali europeni susțin că această decizie ar crea un precedent periculos. Ea ar valida încercările Rusiei de a recupera indirect fonduri înghețate. Astfel, alte companii și oligarhi ar putea recurge la aceeași strategie prin instanțele rusești. Practic, s-ar deschide calea pentru o recuperare mascată a activelor sancționate, scrie Financial Times.

Un diplomat european a avertizat că această decizie ar putea încuraja alte entități rusești să facă la fel. Ele ar putea folosi confiscarea subsidiarilor europeni activi în Rusia pentru a-și recupera banii. Alt oficial a spus că UE plătește acum pentru riscurile pe care și le-a asumat Raiffeisen prin continuarea activității în Rusia, scrie sursa citată. Aceasta ar putea submina credibilitatea regimului sancțiunilor europene.

Susținătorii măsurii au alte argumente. Ei spun că decizia ar împiedica entitatea sancționată să primească bani de două ori. Prima dată prin despăgubirea dispusă de instanța rusă, iar apoi prin ridicarea sancțiunilor. În această viziune, transferul către Raiffeisen ar fi o soluție practică și echilibrată. Totuși, opoziția din rândul statelor membre rămâne puternică.

Reacții lipsă și tăcere oficială

Raiffeisen a refuzat să comenteze în legătură cu situația. Ministerul de externe al Austriei nu a oferit un răspuns la solicitările jurnaliștilor, precizează Financial Times. Reprezentanții lui Deripaska au evitat la rândul lor să comenteze. Compania Rasperia a ales aceeași strategie de tăcere, mai scrie sursa citată.