Anti-social media. Schimbările care vor duce la prăbușirea rețelelor sociale

Social media pare să fi atins apogeul, iar declinul său vizibil ar putea marca începutul unei schimbări culturale majore, scrie Financial Times.

Conținut scurt: animații fantastice și deepfake-uri

Este posibil să privim cândva înapoi, spre septembrie 2025, și să spunem că a fost momentul în care rețelele sociale și-au pierdut atractivitatea și au intrat într-un declin rapid. De la spațiul fantastic în care oamenii își afișau viața, înfrumusețată prin filtre atrăgătoare, rețelele ar putea deveni colțuri online marginale, în care s-ar mai rătăci, din întâmplare, mai ales cei fără ocupație. Meta și OpenAI au anunțat recent standarde noi de conținut scurt, create în totalitate de inteligență artificială. Schimbarea presupune o cerere uriașă pentru un nou tip de conținut, cu clipuri promoționale pline de animații fantastice și deepfake-uri.

Putem face o analogie din nutriție pentru a înțelege tendința, scrie sursa citată. Conținut ultraprocesat, cu valoare informațională neglijabilă. În cel mai bun caz, aceste materiale sunt doar aditivi digitali, iar în cel mai rău caz, ele pot fi corozive și negative. Din păcate, apetitul pentru acest „balast digital” este semnificativ și global. Industria de miliarde bazată pe reclame pentru clipuri cu imagini bizare, senzații vizuale sau „food porn” demonstrează această foame colectivă. Fuziunea treptată dintre aceste colțuri vinovate ale internetului și platformele majore ar trebui să contribuie, însă, la îndepărtarea utilizatorilor.

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta

13:25

Declanșarea declinului vizibil

Un aspect aproape ignorat este că timpul petrecut pe rețele de socializare a atins vârful în 2022 și a început, apoi, să scadă constant. Analiza obiceiurilor de consum online a 250.000 de adulți din peste 50 de țări, realizată pentru FT de compania GWI, confirmă această tendință globală. Nu este doar efectul dispariției unui puseu de creștere apărut în perioada pandemiei, ci este un arc complet, ascendent și apoi descendent, al ultimilor zece ani. La final de 2024, adulții din lumea dezvoltată petreceau în medie două ore și douăzeci de minute zilnic pe aceste platforme.

Aceasta reprezintă o scădere de aproape zece procente față de anul 2022. Fenomenul este mai vizibil în rândul tinerilor adolescenți și al celor din categoria „douăzeci și ceva de ani”. În multe feluri, platformele noi lansate de Meta și OpenAI, faptul că AI domină deja prin TikTok și YouTube, marchează punctul final al acestei evoluții distorsionate, scrie sursa citată. Rețelele sociale au trecut de la statutul de loc de interacțiune între prieteni și familie, la un mediu cu tot mai puține legături umane. Transformarea lor în „anti-social media” se vede clar. Un semn important este dispariția progresivă a utilizatorilor activi și înlocuirea întâlnirilor reale cu un scroll infinit pe ecrane.

Datele suplimentare de la GWI confirmă schimbarea profundă a modului de utilizare. Proporția celor care declară că folosesc platformele pentru a ține legătura cu ceilalți, pentru a se exprima sau pentru a cunoaște oameni noi a scăzut cu un sfert din 2014 și până acum. În schimb, a crescut masiv folosirea aplicațiilor pentru a umple în mod reflex timpul liber, fără intenție conștientă. Această schimbare reflectă trecerea de la un consum atent la unul mecanic și distras. Practic, navigarea conștientă a fost înlocuită cu derulare automată, lipsită de scop.

„Enshittification” și viitorul rețelelor sociale

Scriitorul Cory Doctorow descrie fenomenul ca „enshittification”, degradarea inevitabilă a platformelor digitale. În această etapă finală, aplicațiile caută cu disperare să capteze privirea utilizatorului prin orice metodă posibilă. Ele nu mai sunt sociale în sens real, ci sunt aplicații dedicate exclusiv maximizării timpului de ecran. Fiecare secundă și fiecare minut este vânat prin algoritmi și notificări obsesive.

Ar fi o veste binevenită să descoperim că nu doar că am atins saturația social media, ci am și depășit-o. Degradarea experienței este acum atât de vizibilă încât reușește să trezească oamenii din inerție. Mulți par să caute deja alternative mai sănătoase de petrecere a timpului. Totuși, există o excepție notabilă de la această tendință promițătoare.

Excepția este America de Nord, unde consumul de conținut toxic și plin de extreme continuă să crească. În 2024, nivelul era deja cu 15 procente mai mare decât în Europa. Diferența arată clar polarizarea culturală și apetitul pentru retorica radicală. Platformele prosperă în Statele Unite, având ca motor scandalul și a manipularea emoțională. În loc să dispară, ele se adâncesc într-un model de dependență alimentat de algoritmi.

Dincolo de conectare: izolare și distragere

Dovezile privind daunele produse de social media sunt încă disputate intens. Totuși, dezbaterile omit adesea transformarea fundamentală a platformelor din spații de conexiune în surse de izolare. Unul dintre cele mai clare argumente este faptul că timpul online înseamnă timp pierdut de la interacțiuni umane benefice. Dacă această tendință a declinului continuă, nu ar fi deloc un lucru rău. Iar dacă ea se extinde și în America, impactul ar putea fi cu atât mai pozitiv, mai scrie sursa citată.