A doua grevă în Franța. „Furia socială este extrem de puternică”

Sindicatele franceze organizează o nouă zi de greve și manifestații, cerând abandonarea reformelor de austeritate și măsuri de justiție socială.

„Ideile lui François Bayrou să fie definitiv îngropate”

Sindicatele franceze au convocat o zi națională de greve joi, 2 octombrie. Manifestațiile sunt programate cu doar câteva zile înainte de discursul politic al noului prim-ministru Lecornu. Organizatorii cer măsuri de „justiție socială” și anularea recentelor reforme bugetare. Protestatarii contestă dublarea franșizelor medicale, anul de „blocaj” și reducerea a 3.000 de locuri de muncă pentru funcționari.

Aceștia critică, de asemenea, reforma asigurărilor de șomaj și amânarea vârstei legale de pensionare la 64 de ani. Sophie Binet, secretara generală a CGT, a declarat pe BFMTV că „furia socială este extrem de puternică”. Ea a cerut ca „ideile lui François Bayrou să fie definitiv îngropate” când vor fi gândite viitoarele măsuri. CGT (Confédération générale du travail) este unul dintre cele mai vechi și influente sindicate din Franța, fondat în 1895.

Acordul SUA-Iran aduce calm pe piețe, dar nu rezolvă criza energetică a Europei. Problemele reale abia încep

16:58

Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters

13:26

Binet a mai spus că sindicatelor nu le este clar dacă premierul este pregătit să distribuie în mod echitabil eforturile necesare redresării. Sindicatele cer o împărțire corectă a sacrificiilor între diferitele categorii sociale afectate de austeritate. Mobilizarea din 2 octombrie are rolul de a pune presiune înainte de arbitrajele finale ale guvernului.

Pe măsură ce coloanele de manifestanți se pun în mișcare în mai multe orașe din Franța, un apropiat al premierului a prezentat, joi dimineață, Agenției France-Presse (AFP) câteva noi direcții pentru bugetul anului următor.

„Nu este încă nimic stabilit”, precizează el, dar prim-ministrul analizează diferite măsuri, precum „o defiscalizare și o reducere a contribuțiilor sociale” pentru orele suplimentare și o reducere a impozitului pe venit pentru cuplurile în care ambii soți câștigă salariul minim (SMIC).

De asemenea, este posibilă „reinstaurarea primei Macron de partajare a valorii”. Adică revenirea unei măsuri fiscale și salariale inițiate în Franța sub președinția lui Emmanuel Macron, care le permite angajatorilor să le acorde angajaților o primă exonerată de impozit pe venit și contribuții sociale. Noul plan ar putea include și o măsură „încurajatoare” pentru transmiterea patrimoniului către tineri, scrie Le Monde.

O mobilizare semnificativă, dar mai redusă

O analiză a grevelor care se anunță în Franța în 2 octombrie evidențiază o mobilizare semnificativă, deși mai redusă comparativ cu evenimentele similare anterioare. Sindicatele, inclusiv CGT și CFDT, au organizat aproximativ 240 de acțiuni în toată țara. Se estimează că vor participa la această grevă între 300.000 și 350.000 de persoane, cu 20.000–40.000 în Paris. Aceasta ar fi o participare mai mică față de mobilizarea din 18 septembrie. În septembrie, în prima zi de grevă națională, au fost în stradă între 500.000 și un milion de manifestanți, scrie Reuters.

În sectorul educațional, aproximativ 27% dintre cadrele didactice din colegii și licee au intrat în grevă, conform Snes-FSU, principalul sindicat din învățământul secundar. Aceasta reprezintă o scădere față de 45% înregistrată în 18 septembrie. În școlile primare, FSU-Snuipp estimează o participare de 10%, în scădere față de 17,48% în 18 septembrie Le Monde.fr.

Există o diferență între cele două surse. Le Monde raportează 6,42% dintre cadrele didactice în grevă, ceea ce corespunde numărului efectiv de profesori care au declarat participarea la grevă, pe baza datelor oficiale ale Ministerului Educației. 27% este un procent estimativ comunicat de sindicate, care poate include intențiile de participare, afectarea claselor sau blocarea parțială a activității, nu doar prezența efectivă a profesorilor în grevă.

Perturbările în transport au fost, până acum, minore

În domeniul transporturilor, perturbările au fost, până acum, minore. În Paris, doar liniile RER C și D au fost afectate, iar în restul țării, SNCF a raportat câteva perturbări pe liniile TER și Intercités, scrie CNEWS.

Circulația TGV și a aproape întregului sistem RATP va fi „normală”, cu „câteva perturbări” în TER, RER, Transilien și Intercités, potrivit Ministerului Transporturilor. În sectorul aerian, sunt așteptate „întârzieri”, dar cu impact limitat, fără perturbări semnificative în aeroporturile pariziene.

Forțe de ordine și securitate

Pentru a asigura securitatea manifestanților, vor fi mobilizați 76.000 de polițiști și jandarmi. Aproximativ 5.000 de agenți vor fi mobilizați în zona Parisului. Ministrul de Interne demisionar, Bruno Retailleau, a declarat că forțele de ordine sunt ușor mai reduse față de dispozitivul desfășurat pe 18 septembrie, dar rămân semnificative. Măsurile de securitate vizează protejarea participanților și menținerea ordinii publice.

Această grevă reflectă o nemulțumire persistentă a cetățenilor față de măsurile guvernamentale. Deficitul bugetar național este de 5,8% din PIB în 2024, aproape dublu față de limita impusă de Uniunea Europeană. Există, însă, o diversitate de opinii politice asupra modalităților de reducere a deficitului. Guvernul actual nu a clarificat încă dacă va adopta sau modifica măsurile propuse de fostul prim-ministru François Bayrou. Bayrou a fost demis în urma reacțiilor negative față de planul său de tăiere a cheltuielilor publice cu 44 de miliarde de euro, scrie Reuters.