Date recente publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) au adus o veste surprinzătoare și încurajatoare: consumul de energie în gospodăriile din Uniunea Europeană a scăzut pentru al doilea an la rând. În 2023, consumul total a fost de 9,6 milioane terajouli, în scădere cu 5,6% față de anul precedent, când s-au înregistrat 10,1 milioane terajouli. Această tendință continuă, după un vârf record în 2021, când consumul a atins 11 milioane terajouli.
Sectorul rezidențial, adică gospodăriile, a reprezentat, în 2023, aproximativ 26,2% din consumul final de energie al Uniunii Europene. Această proporție subliniază importanța crucială a gospodăriilor în eforturile generale de reducere a consumului energetic și de combatere a schimbărilor climatice.
Structura consumului energetic în gospodării arată o dependență semnificativă de gazele naturale, care au acoperit 29,5% din energia utilizată. Electricitatea a fost a doua sursă ca pondere, cu 25,9%, urmată de sursele regenerabile și biocombustibili, care au reprezentat 23,5%. Aceasta din urmă reflectă eforturile tot mai mari ale statelor membre de a integra surse de energie mai curate și mai sustenabile în consumul casnic.
Analiza detaliată a consumului arată că încălzirea locuințelor a fost responsabilă pentru 62,5% din energia consumată în sectorul rezidențial. Aceasta confirmă faptul că, în climatul european, încălzirea reprezintă o prioritate majoră pentru gospodării, mai ales în lunile reci.
Pe locul al doilea se situează încălzirea apei, cu o pondere de 15,1%. Împreună, încălzirea locuinței și a apei au constituit 77,6% din consumul final de energie al gospodăriilor în 2023. Acest aspect indică zonele cheie unde pot fi implementate măsuri eficiente de economisire a energiei.
Iluminatul și cele mai multe aparate electrice au reprezentat 14,5% din consumul energetic al gospodăriilor, excluzând electricitatea folosită pentru încălzire, răcire și gătit. Această categorie include echipamente precum televizoare, computere, frigidere și alte aparate electrocasnice.
În schimb, răcirea locuinței a avut o pondere foarte mică, de doar 0,6%, ceea ce reflectă încă o utilizare redusă a aparatelor de aer condiționat în majoritatea regiunilor UE, probabil datorită climei temperate.
Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a eficienței energetice până în 2030 și 2050. Reducerea consumului energetic în sectorul rezidențial este o componentă esențială a acestor planuri. Datele Eurostat indică faptul că aceste eforturi încep să dea rezultate concrete.
Cu toate acestea, provocările rămân majore. Creșterea numărului de aparate electrice, schimbările climatice care pot duce la temperaturi extreme și nevoia de confort în locuințe pot crește cererea de energie. De aceea, este crucială continuarea investițiilor în tehnologii eficiente, educația consumatorilor și politici publice care să sprijine tranziția energetică.