Unde se află România în clasamentul global al veniturilor pe cap de locuitor. Locul surprinzător printre cele mai bogate țări din lume

Clasamentul global al veniturilor, actualizat anual de Banca Mondială, oferă o radiografie clară a prosperității economice la nivel planetar. Ediția 2025 acoperă 223 de economii raportate, inclusiv teritorii mici, oferind o imagine proaspătă a prosperității globale. Datele sunt valabile pentru anul fiscal 2026 și arată o tendință interesantă: 40% dintre economii sunt acum în categoria celor cu venituri mari, în timp ce ponderea celor cu venituri scăzute a scăzut la doar 12%.

Clubul select al țărilor cu venituri mari

Pentru anul 2025, Banca Mondială stabilește pragul de venit mare la un Venit Național Brut/Gross National Income (GNI) per capita de peste 13.936 de dolari. Dacă în 1987 doar 25% dintre economiile lumii se calificau în acest segment, în prezent procentul a crescut la 40%. În tabelul principal al instituției sunt 87 de țări suverane clasificate drept economii cu venituri mari, la care se adaugă câteva teritorii mici, ducând totalul la 93.

Rolls-Royce își apără strategia de prețuri după criticile venite din partea companiilor aeriene

22:32

Tesla, între declin și revenire: ce arată datele din Europa

21:32

Datele, compilate de Visual Capitalist, sunt surprinzătoare.

Locul surprinzător pe care îl ocupă țara noastră în topul celor mai bogate țări din lume. Foto: Visual Capitalist

Europa domină acest segment, cu peste două treimi din țările sale incluse în topul global al veniturilor. Printre acestea se regăsesc Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit.

Din Europa Centrală și de Est, țări ca Bulgaria, Croația, Cehia se remarcă prin prezența lor în această categorie. De asemenea, Rusia este inclusă în rândul economiilor cu venituri mari, în ciuda sancțiunilor internaționale.

În afara Europei, zona Asia-Pacific include și ea state importante precum Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Australia și Noua Zeelandă. Costa Rica este cea mai nouă țară care a urcat în această categorie.

România, o prezență surprinzătoare în topul global

România este inclusă, poate neașteptat pentru unii, în rândul economiilor cu venituri mari. Această poziționare o plasează într-un club select din care fac parte mai puțin de jumătate dintre statele lumii și subliniază progresele semnificative realizate în ultimele decenii. Alături de alte foste economii socialiste din Europa Centrală și de Est, România marchează o tranziție economică remarcabilă.

Țările cu venituri medii superioare

Aceste economii, în număr de 55, sunt cele care au un GNI per capita între aproximativ 4.466 și 13.936 de dolari. Sunt țări extrem de diverse, care includ atât economii emergente, cât și națiuni aflate în tranziție.

Dintre acestea, se numără Argentina, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, China, Cuba, Georgia, Kazakhstan, Malaysia, Mexic, Panama, Paraguay, Peru, Serbia, Thailanda și Turcia. Acest grup ilustrează o realitate economică variabilă, unele dintre aceste țări având o pondere semnificativă în producția industrială globală, dar rămânând sub pragul de venit mare la nivel individual.

În această categorie au intrat anul acesta și două economii mici: Cabo Verde și Samoa, care au reușit să avanseze datorită creșterilor în venitul național nominal.

Țările cu venituri medii inferioare

Aici sunt clasificate 50 de economii cu un GNI per capita între 1.136 și 4.465 de dolari. Printre ele se află Egipt, India, Indonezia, Kenya, Nigeria, Filipine, Ucraina și Vietnam. Aceste națiuni adăpostesc împreună o mare parte din populația globală și reprezintă centre majore de forță de muncă și producție.

Tot în această categorie a reintrat Namibia, care a coborât din categoria superioară din cauza scăderii ritmului de creștere economică, în special în sectorul minier.

Țările cu venituri scăzute: provocările persistă

Doar 25 de economii mai sunt clasificate în categoria celor cu venituri scăzute, având un GNI per capita sub 1.135 de dolari. Majoritatea acestora se află în Africa Sub-Sahariană sau în regiuni afectate de conflicte sau instabilitate. Un exemplu notabil este Coreea de Nord, care continuă să fie una dintre cele mai izolate și mai slab dezvoltate economii ale lumii.

Ponderea acestor țări s-a redus considerabil în ultimele decenii: de la 30% în 1987 la doar 12% astăzi, reflectând progrese semnificative în dezvoltare economică, iertări de datorii și transformări demografice. Totuși, numărul absolut al acestor economii nu s-a schimbat considerabil în ultimii ani, ceea ce indică dificultatea reducerii ultimei trepte a sărăciei globale.

Un peisaj global în transformare

Clasificarea veniturilor realizată anual de Banca Mondială nu este doar o simplă ierarhie a prosperității. Ea reflectă traiectoriile economice ale țărilor, impactul politicilor publice, capacitatea de atragere a investițiilor și dinamica demografică. În timp ce unele state urcă treptat spre niveluri superioare de dezvoltare, altele întâmpină obstacole majore, de la conflicte interne până la lipsa resurselor sau vulnerabilități structurale.

Pe termen lung, datele arată o creștere constantă a ponderii țărilor cu venituri mari și o reducere vizibilă a celor aflate în sărăcie extremă. Totuși, inegalitățile persistă, iar provocările rămân semnificative, mai ales pentru regiunile fragilizate. Clasificarea din 2025 confirmă aceste tendințe și oferă un barometru util al economiei globale în schimbare.