Uniunea Europeană ia în considerare scăderea plafonului de preț la petrolul rusesc și blocarea gazoductelor Nord Stream

Uniunea Europeană pregătește un nou val de sancțiuni care vizează economia Rusiei, cu planuri de a elimina peste 20 de bănci din SWIFT, de a reduce drastic plafonul de preț la petrolul rusesc și de a interzice conductele Nord Stream.

Băncile rusești și exporturile energetice, țintele principale ale UE

Surse confidențiale citate de Bloomberg susțin că Bruxelles-ul lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a amplifica presiunea economică asupra Moscovei. Executivul comunitar a început deja discuțiile cu statele membre, iar propunerea vizează interzicerea tranzacțiilor pentru mai mult de 20 de bănci rusești din sistemul global SWIFT. Această măsură ar bloca accesul Rusiei la sistemul financiar internațional, limitându-i drastic capacitatea de a derula comerț global și de a-și finanța eforturile militare.

Pe lângă excluderea băncilor, Comisia Europeană pregătește și restricții comerciale suplimentare, estimate la 2,5 miliarde de euro, menite să afecteze exporturile rusești și accesul la tehnologiile sensibile. Aceste restricții sunt complementare celor deja impuse și reflectă dorința UE de a reduce capacitatea Rusiei de a produce arme și de a-și moderniza armata. Totuși, fiind vorba de sancțiuni cu impact major, pachetul are nevoie de consensul tuturor statelor membre, ceea ce poate însemna ajustări înainte de adoptare.

Angajatorii din România, în ceață privind viitorul competențelor: criza talentelor și presiunea tehnologiei schimbă regulile jocului

10:10

România intră în cursa tehnologiilor strategice: apel pentru proiecte în inteligență artificială și semiconductori

09:18

Reducerea plafonului de preț la petrolul rusesc și sprijinul Germaniei pentru interzicerea Nord Stream

O altă propunere de impact vizează plafonul de preț pentru țițeiul rusesc impus de țările G7. În prezent stabilit la 60 de dolari pe baril, Bruxelles-ul vrea să-l reducă la 45 de dolari, o măsură ce ar tăia semnificativ din veniturile Kremlinului. Totuși, pentru a deveni realitate, această măsură are nevoie de sprijinul Statelor Unite, iar miniștrii de finanțe din G7 nu au ajuns recent la un acord în acest sens.

În paralel, planurile europene de a sancționa conductele de gaze Nord Stream par să câștige teren. Germania, una dintre țările cele mai afectate de gazul rusesc, și-a exprimat deja sprijinul prin vocea cancelarului Friedrich Merz. El consideră că o interdicție oficială ar calma tensiunile interne și ar proteja Berlinul de presiunile externe, în special de eventuale negocieri reluate între Washington și Moscova privind Nord Stream 2, gazoductul care, deși construit, nu a primit niciodată autorizația de funcționare și a suferit daune în urma exploziilor din septembrie 2022.

Uniunea Europeană își afirmă clar poziția și pregătește un viitor fără gaz rusesc

În contextul zvonurilor privind o posibilă redeschidere a Nord Stream 2, planurile UE de a-l interzice definitiv ar reprezenta un semnal clar că Europa nu intenționează să mai revină la dependența energetică de Rusia. O astfel de măsură ar închide ușa pentru orice tentativă de relansare a exporturilor rusești de gaze prin conducte, stabilind un precedent istoric în politica energetică a continentului.

Mai mult, pachetul de sancțiuni, al 18-lea de la invazia rusă în Ucraina, include și clauze de protecție pentru companiile europene. UE vrea să evite posibilele procese de arbitraj internațional care ar putea apărea în urma acestor măsuri, o dovadă că Bruxelles-ul ia în calcul nu doar sancțiunile directe, ci și efectele colaterale asupra economiei europene.