Prima pagină » Uniunea Europeană ia în considerare scăderea plafonului de preț la petrolul rusesc și blocarea gazoductelor Nord Stream

Uniunea Europeană ia în considerare scăderea plafonului de preț la petrolul rusesc și blocarea gazoductelor Nord Stream

Uniunea Europeană ia în considerare scăderea plafonului de preț la petrolul rusesc și blocarea gazoductelor Nord Stream

Uniunea Europeană pregătește un nou val de sancțiuni care vizează economia Rusiei, cu planuri de a elimina peste 20 de bănci din SWIFT, de a reduce drastic plafonul de preț la petrolul rusesc și de a interzice conductele Nord Stream.

Băncile rusești și exporturile energetice, țintele principale ale UE

Surse confidențiale citate de Bloomberg susțin că Bruxelles-ul lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a amplifica presiunea economică asupra Moscovei. Executivul comunitar a început deja discuțiile cu statele membre, iar propunerea vizează interzicerea tranzacțiilor pentru mai mult de 20 de bănci rusești din sistemul global SWIFT. Această măsură ar bloca accesul Rusiei la sistemul financiar internațional, limitându-i drastic capacitatea de a derula comerț global și de a-și finanța eforturile militare.

Pe lângă excluderea băncilor, Comisia Europeană pregătește și restricții comerciale suplimentare, estimate la 2,5 miliarde de euro, menite să afecteze exporturile rusești și accesul la tehnologiile sensibile. Aceste restricții sunt complementare celor deja impuse și reflectă dorința UE de a reduce capacitatea Rusiei de a produce arme și de a-și moderniza armata. Totuși, fiind vorba de sancțiuni cu impact major, pachetul are nevoie de consensul tuturor statelor membre, ceea ce poate însemna ajustări înainte de adoptare.

Reducerea plafonului de preț la petrolul rusesc și sprijinul Germaniei pentru interzicerea Nord Stream

O altă propunere de impact vizează plafonul de preț pentru țițeiul rusesc impus de țările G7. În prezent stabilit la 60 de dolari pe baril, Bruxelles-ul vrea să-l reducă la 45 de dolari, o măsură ce ar tăia semnificativ din veniturile Kremlinului. Totuși, pentru a deveni realitate, această măsură are nevoie de sprijinul Statelor Unite, iar miniștrii de finanțe din G7 nu au ajuns recent la un acord în acest sens.

În paralel, planurile europene de a sancționa conductele de gaze Nord Stream par să câștige teren. Germania, una dintre țările cele mai afectate de gazul rusesc, și-a exprimat deja sprijinul prin vocea cancelarului Friedrich Merz. El consideră că o interdicție oficială ar calma tensiunile interne și ar proteja Berlinul de presiunile externe, în special de eventuale negocieri reluate între Washington și Moscova privind Nord Stream 2, gazoductul care, deși construit, nu a primit niciodată autorizația de funcționare și a suferit daune în urma exploziilor din septembrie 2022.

Uniunea Europeană își afirmă clar poziția și pregătește un viitor fără gaz rusesc

În contextul zvonurilor privind o posibilă redeschidere a Nord Stream 2, planurile UE de a-l interzice definitiv ar reprezenta un semnal clar că Europa nu intenționează să mai revină la dependența energetică de Rusia. O astfel de măsură ar închide ușa pentru orice tentativă de relansare a exporturilor rusești de gaze prin conducte, stabilind un precedent istoric în politica energetică a continentului.

Mai mult, pachetul de sancțiuni, al 18-lea de la invazia rusă în Ucraina, include și clauze de protecție pentru companiile europene. UE vrea să evite posibilele procese de arbitraj internațional care ar putea apărea în urma acestor măsuri, o dovadă că Bruxelles-ul ia în calcul nu doar sancțiunile directe, ci și efectele colaterale asupra economiei europene.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]