Prima pagină » Va zduncina criza din Orientul Mijlociu economia mondială? Piețele spun că nu – dar poate că se înșală

Va zduncina criza din Orientul Mijlociu economia mondială? Piețele spun că nu – dar poate că se înșală

Va zduncina criza din Orientul Mijlociu economia mondială? Piețele spun că nu – dar poate că se înșală
Va zduncina criza din Orientul Mijlociu economia mondială? / Foto: Shutterstock

Când Donald Trump a părăsit, precipitat, summitul G7 din Kananaskis, o stațiune șic din Munții Stâncoși canadieni, piețele financiare au înțeles foarte clar mesajul: Washingtonul ia în serios ideea de a se alătura Israelului în ofensiva militară împotriva Iranului. Deși liderii occidentali i-au cerut moderație, președintele american a preferat să se întoarcă urgent la Casa Albă, de unde a cerut capitularea necondiționată a Teheranului. Atmosfera a devenit brusc familiară – periculos de familiară, se arată într-un editorial The Guardian. Există temeri că evenimentele ar putea zdruncina piața petrolului, mai ales dacă Iranul blochează strâmtoarea Ormuz. Există soluții în această situație tensionată? Pe termen lung, soluția rămâne reducerea dependenței de combustibili fosili din Orientul Mijlociu. Autonomia energetică – prin surse verzi – nu e un moft, ci un imperativ economic și geopolitic, mai ales că lecțiile istoriei sunt dureroase și limpezi: șocurile petroliere repetate nu se termină niciodată bine. Care sunt, însă, posibilele scenarii în situația concretă de acum?

Totul pare să revină într-un cerc istoric, cu ecouri din anii ’70. În 1975, prima reuniune a ceea ce astăzi cunoaștem drept G7 a fost convocată tocmai pentru a gestiona șocul petrolier declanșat de războiul de Yom Kippur. Atunci, creșterea explozivă a prețului țițeiului a pus capăt boom-ului postbelic: inflația a urcat vertiginos, iar recesiunea a urmat necruțătoare. O a doua undă de stagflație a venit câțiva ani mai târziu, pe fondul conflictului dintre Iran și Irak, comentează sursa citată. În 1990, invazia Kuweitului de către Saddam Hussein a ridicat din nou prețul petrolului și a frânat creșterea economică globală.

Un calm suspect domină piețele financiare

Răspunsul piețelor la noul conflict este, deocamdată, blând. Cotațiile internaționale ale petrolului au crescut cu aproximativ 10 dolari pe baril – o majorare ce ar putea genera o ușoară inflație, dar nimic comparabil cu șocurile brutale din deceniile trecute. Investitorii par să creadă că escaladarea va fi limitată și că piețele pot absorbi această undă de șoc.

Iar optimismul nu este complet nefondat. OPEC, odinioară capabil să țină lumea în șah, are azi o influență mai redusă asupra prețului petrolului. SUA sunt mai puțin dependente de importuri. Sursele regenerabile – vânt, soare – încep să conteze. Chiar și războiul dintre Israel și Hamas, aflat în al doilea an, a avut un impact redus și efemer asupra țițeiului.

Dar toate acestea sunt valabile până când nu mai sunt. Să ne amintim: invazia Ucrainei de către Rusia, cu trei ani în urmă, a dus la o explozie a prețurilor la energie, declanșând o criză a costului vieții de care abia acum începem să ne desprindem. În Marea Britanie, inflația anuală a scăzut la 3,4%, de la vârful de 10,9%, dar este încă deasupra țintei de 2% a Băncii Angliei.

Prețul petrolului a explodat după atacul Israelului asupra Iranului. Cea mai mare creștere din ultimii cinci ani

Prețul petrolului a explodat după atacul Israelului asupra Iranului. Cea mai mare creștere din ultimii cinci ani

Riscuri ignorate?

Se cuvine, desigur, să punctăm unele diferențe. Rusia controlează 17% din producția globală de gaze. Iranul doar 4% din cea de petrol. Iar principala piață pentru petrolul iranian este China, nu Occidentul. Asta explică, parțial, de ce investitorii nu au intrat în panică: consideră că Iranul este slăbit militar de loviturile israeliene, că nu își va periclita economia blocând strâmtoarea Ormuz și că Moscova și Beijingul nu vor interveni.

Dar dacă se înșală?

Dacă SUA intervin, comentează sursa citată, conflictul poate escalada rapid. Într-un scenariu, puterea militară americană răstoarnă regimul de la Teheran. În altul – mai sumbru – Iranul reacționează blocând strâmtoarea Ormuz, prin care trece zilnic 20% din petrolul mondial. Asta ar putea împinge prețul barilului de la 75 de dolari la peste 100. Dacă Rusia sau China intră în ecuație, șocul ar deveni sever și persistent.

Pentru moment, piețele pariază împotriva acestui deznodământ. Dar apelurile celorlalți membri G7 pentru găsirea unor soluții sugerează că nu toți sunt la fel de încrezători.

Pericolul reacției greșite

Dacă prețurile energiei vor exploda, lecția trecutului este clară: guvernele și băncile centrale nu trebuie să reacționeze pripit, scrie, mai departe, The Guardian. Da, șocurile energetice sunt inflaționiste la început. Dar, în timp, devin deflaționiste – cresc costurile firmelor, reduc veniturile reale și inhibă cererea. Creșterea dobânzilor ar adânci recesiunea. Reducerile de cheltuieli publice sau majorările de taxe ar face și mai mult rău.

Alte articole importante
Mugur Isărescu critică politicile economice din ultimii ani: „Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut o sumă de năzbâtii economice”
Mugur Isărescu critică politicile economice din ultimii ani: „Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut o sumă de năzbâtii economice”
Guvernatorul BNR consideră că principala dezamăgire după două decenii de apartenență a României la Uniunea Europeană este incapacitatea autorităților de a învăța din greșelile politicilor economice prociclice. Isărescu avertizează că stimularea economiei în perioadele de creștere poate alimenta dezechilibre și face mai dificilă ieșirea dintr-o situație de stagflație. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost […]
Explozie de profit la IAR Brașov (IARV): câștigul net a urcat cu 132%, până la 48,3 milioane de lei
Companii
Explozie de profit la IAR Brașov (IARV): câștigul net a urcat cu 132%, până la 48,3 milioane de lei
Producătorul de elicoptere IAR Brașov (simbol bursier IARV) a raportat pentru primele nouă luni din 2026 rezultate financiare neauditate care indică un salt spectaculos al profitabilității. Câștigul net a urcat la 48,3 milioane de lei, față de 20,8 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut, marcând un avans de 132%. De unde vine […]
Comisia Europeană intensifică investigația asupra PPC, cel mai mare furnizor de energie din Grecia. Suspiciuni privind vânzarea electricității sub cost între 2013 și 2019
Comisia Europeană intensifică investigația asupra PPC, cel mai mare furnizor de energie din Grecia. Suspiciuni privind vânzarea electricității sub cost între 2013 și 2019
Executivul european a transmis companiei elene Public Power Corporation (PPC) o nouă comunicare a obiecțiilor în ancheta privind posibile practici anticoncurențiale pe piața angro de energie electrică. Investigația vizează suspiciuni că furnizorul ar fi vândut electricitate sub cost, afectând concurența în perioada 2013-2019. Comisia Europeană a făcut un nou pas în investigația antitrust care vizează […]
ANAF investighează o posibilă fraudă de peste 2,1 milioane de lei prin rambursări de TVA. Două firme din București, în centrul verificărilor
ANAF investighează o posibilă fraudă de peste 2,1 milioane de lei prin rambursări de TVA. Două firme din București, în centrul verificărilor
Fiscul a identificat un mecanism prin care două societăți aflate sub controlul aceleiași persoane ar fi generat artificial TVA deductibilă, pentru a obține bani de la bugetul de stat. Din suma solicitată la rambursare, 1,74 milioane de lei provin din 16 facturi emise de una dintre firme, care nu ar fi declarat TVA colectată aferentă […]
Poșta Română raportează un profit brut record de 117 milioane de lei în 2026. Veniturile companiei au crescut cu o treime în cinci ani, pe fondul investițiilor în logistică și digitalizare
Companii
Poșta Română raportează un profit brut record de 117 milioane de lei în 2026. Veniturile companiei au crescut cu o treime în cinci ani, pe fondul investițiilor în logistică și digitalizare
Poșta Română a obținut un profit brut de 117 milioane de lei în primele zece luni din 2026, cel mai ridicat rezultat din istoria recentă a companiei și cu 32 de milioane de lei peste profitul brut de 85 de milioane de lei raportat în 2024. Operatorul național poștal susține că îmbunătățirea performanței financiare este […]
Datoriile companiilor către stat ating un nou maxim: 79,4 miliarde de lei restanțe și aproape 49.000 de firme în dificultate
Companii
Datoriile companiilor către stat ating un nou maxim: 79,4 miliarde de lei restanțe și aproape 49.000 de firme în dificultate
Restanțele companiilor din România către bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale au continuat să crească în trimestrul al treilea din 2026, ajungând la 79,4 miliarde de lei. Avansul de 2,3% față de trimestrul precedent confirmă deteriorarea disciplinei de plată în mediul de afaceri, în condițiile în care numărul firmelor cu obligații fiscale neachitate […]