Von der Leyen, în fața unui test critic: Justiția UE va lua o decizie în cazul mesajelor secrete din „Pfizergate”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu unul dintre cele mai importante teste ale mandatului său: Curtea de Justiție a Uniunii Europene se va pronunța, miercuri, asupra controversatelor mesaje text schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierii celui mai mare contract pentru achiziția de vaccinuri încheiat de UE în perioada crizei sanitare, scrie Politico. Deși admit că pandemia a fost o situație fără precedent, care a impus o colaborare rapidă între diverse entități, unele voci consideră că von der Leyen „nu a învățat lecțiile corecte”. 

Comisia Europeană a transmis redacției Politico că „nu comentează procedurile juridice în curs”. Hotărârea de miercuri ar putea avea un impact major, pentru că ar putea deschide o perspectivă asupra modului în care liderii UE comunică în spatele ușilor închise, comentează sursa citată. Curtea urmează să stabilească dacă refuzul Comisiei de a face public conținutul acestor mesaje încalcă regulile europene privind transparența. Von der Leyen a semnat personal contractul de miliarde de euro cu Pfizer, dar conduce și instituția însărcinată cu aplicarea legii europene, chemată inclusiv să garanteze principiile de transparență și responsabilitate. Un verdict nefavorabil, comentează presa internțională, ar putea fi o lovitură de imagine pentru structurile europene și pentru Ursula von den Leyen, mai ales că pronunțarea survine la scurt timp după debutul celui de-al doilea mandat de cinci ani al acesteia, început la 1 decembrie.

Mesajele, documente oficiale?

Cazul gravitează în jurul unei întrebări care pare simplă, comentează Politico, dar care are implicații juridice complexe: pot fi considerate mesajele text documente oficiale? Trebuie arhivate sau puse la dispoziția publicului? Activștii pentru transparență și numeroși experți susțin că, atunci când mesajele se referă la decizii de politică publică, acestea trebuie prezentate publicului. Comisia, în schimb, susține contrariul.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Un precedent cu impact politic

„Această decizie ar putea fi un unct de reper în domeniul transparenței în Uniunea Europeană”, a declarat Shari Hinds, responsabil pentru integritate politică în cadrul organizației Transparency International, citată de Politico. „Când vorbim despre decizii majore, care afectează sănătatea publică, secretomania ar trebui evitată”, a adăugat ea.

Cazul „Pfizergate” a fost lansat în 2022 de The New York Times (de fosta șefă a biroului de la Bruxelles), după ce Comisia a refuzat să facă publice mesajele despre care presa aflase cu un an înainte.

Acordul, finalizat în mai 2021, prevedea achiziția a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech — cel mai mare contract de acest fel încheiat de UE. În prima etapă, au fost comandate 900 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra încă 900 de milioane pentru anii 2022 și 2023. Existența mesajelor text a fost dezvăluită, într-un interviu din aprilie 2021, de directorul Pfizer Albert Bourla, care menționa schimburile de mesaje cu von der Leyen, spunând că au fost cheia construirii unei „încrederi profunde”, care a facilitat negocierea contractului.

Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după ce lobbyistul Frédéric Baldan a depus o plângere penală la parchet. I s-au alăturat, ulterior guvernele ungar și polonez, deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după ce alegerile au fost câștigate de pro-europeanul Donald Tusk, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului polonez.

„Un semnal de alarmă”

În 2022, Ombudsmanul European Emily O’Reilly evalua refuzul Comisiei de a investiga aceste mesaje drept un caz de administrare defectuoasă. Ea a criticat în mod direct stilul de conducere al lui von der Leyen, acuzând-o că a stimulat o cultură a opacității justificate cu „motive politice”.

„Transparența a regresat sub conducerea ei”, a spus O’Reilly, care a remarcat și absența președintei Comisiei de la singura audiere publică în acest caz: „Elefantul care nu era în sală. Singura persoană care putea explica totul nu a fost prezentă”.

Judecători sceptici, Comisia recunoaște existența mesajelor

Judecătorii de la Curtea Generală a UE s-au pronunțat deja împotriva deciziei Comisiei de a redacta mari părți din contractele privind vaccinurile înainte de a le pune la dispoziție, decizie pe care executivul spune că a luat-o pentru a proteja datele personale ale angajaților și interesele comerciale ale companiilor.

Tilly Metz, europarlamentară ecologistă, care a fost parte în acel caz, a criticat reticența Comisiei de a oferi informații și a sugerat că von der Leyen primește „sfaturi greșite”. „Dacă vrem ca publicul să aibă încredere în politicieni și în relațiile lor cu industria, trebuie să punem accent pe transparență”, a declarat ea.

Răsturnare la audierea din noiembrie

În cadrul audierii din noiembrie 2024, desfășurate la Luxemburg, avocații Comisiei au recunoscut existența mesajelor text. Răspunsul a stârnit râsete în sală și au provocat iritare în rândul judecătorilor. „Nu negăm că ele [mesajele] există”, a declarat Paolo Stancanelli, avocat al Comisiei, în timpul audierii.