Rata anuală a inflației a urcat la 9,9% în august

Rata anuală a inflației a urcat în luna august la 9,9%, marcând cel mai ridicat nivel din ultimele luni și accentuând presiunea asupra bugetelor populației. Acest nou nivel al inflației subliniază importanța ajustării financiare în gospodăriile afectate. Rata anuală a inflației influențează considerabil economiile familiilor.

Creșterea prețurilor la alimente, energie și servicii continuă să fie principalul motor al inflației, menținând îngrijorările privind puterea de cumpărare.

Rata anuală a inflației atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni

Foto: Shutterstock

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Inflația a crescut și în luna august, ajungând la 9,9%, după ce în iulie se situase la pragul de 7,84%. Creșterea a fost determinată în principal de scumpirea mărfurilor nealimentare cu 10,48%, a serviciilor cu 9,85% și a produselor alimentare cu 8,92%, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform comunicatului INS, indicele prețurilor de consum din august față de luna anterioară a fost de 102,10%.

Rata inflației de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) s-a ridicat la 8,1%. De asemenea, pe parcursul ultimelor 12 luni, rata anuală a inflației a urcat la 9,9%. Totodată, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024-august 2025) față de perioada precedentă a fost de 5,7%.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, avertizase de luna trecută că inflația va înregistra o „cocoașă” în septembrie. Isărescu prognoza un vârf estimat la 9,6-9,7%, în timp ce, la final de an, inflația va rămâne probabil peste 9%.

Ce influențează rata inflației

Mugur Isărescu a explicat că principalele cauze ale acestei evoluții sunt șocurile majore pe partea ofertei. Acestea au adăugat aproximativ patru puncte procentuale la rata inflației din acest an. Printre șocuri se numără liberalizarea pieței energiei electrice, care a contribuit cu 2-2,2 puncte procentuale. Apoi, creșterea TVA-ului a avut un impact de 1,6%, în timp ce majorarea accizelor a fost responsabilă pentru 0,4%. S-a arătat că rata anuală a inflației a fost puternic influențată de aceste diverse măsuri economice. Isărescu a mai precizat că, în total, aceste efecte cumulate au urcat impactul la 4,2-4,3 puncte procentuale. În plus, presiunea se resimte și asupra inflației de bază (CORE2 ajustat), transmite Agerpres.

„Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa și ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 – 9,7, vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație”, a precizat Mugur Isărescu.

În acest context, BNR a decis să majoreze prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 la 8,8% – „probabil peste 9%” –  față de estimarea inițială de 4,6%. Totodată, instituția anticipează o temperare semnificativă în anii următori. Concret, rata va fi de 3% la sfârșit de 2026, sub nivelul de 3,4% prognozat anterior. Rata anuală a inflației are o influență directă asupra inflației viitoare, mai ales prin majorarea cotei standard de TVA, aplicată de la 1 august. Aceasta a crescut de la 19% la 21%, în timp ce doar o cotă rămâne redusă, de 11%.