Centrele BESS. „Ne jucăm cu focul”: instalăm bombe în mijlocul orașului?

Marile orașe fac planuri pentru centre de stocare a energiei, cunoscute ca Bess. Centrele BESS (Battery Energy Storage Systems) sunt instalații mari, care stochează energia electrică în baterii, de obicei pe bază de litiu-ion. Sunt baterii similare celor din laptopuri și mașini electrice, dar la scară uriașă. Funcționează ca niște „bănci de energie”: electricitatea produsă de surse regenerabile, precum solar sau eolian, este stocată atunci când producția depășește consumul. Ulterior, energia este eliberată în rețea în momente de cerere ridicată, cum ar fi seara, când oamenii pornesc luminile și electrocasnicele. Centrele BESS sunt formate din mii sau chiar milioane de celule de baterii, depozitate în containere metalice, echipate cu sisteme de răcire, senzori și mecanisme de siguranță.

Sună destul de periculos? Scopul acestor centre este să stabilizeze rețeaua electrică și să reducă risipa de energie regenerabilă. Totuși, ridică probleme de siguranță, pentru că au risc ridicat de incendii și explozii. Ridică și probleme de mediu, mai ales din perspectiva extracției unor materiale, precum cobaltul și litiul. Astfel de unități, necesare pentru tranziția energetică, se înmulțesc la nivel global.

Planuri pentru obiectivele net zero în Europa

Doar în Europa s-au instalat, în 2024, 1,9 GWh de capacitate de stocare în baterii. Este suficient pentru alimentarea a circa 4.000 de locuințe, arată datele SolarPower Europe. Pentru atingerea obiectivului net zero până în 2030, sunt necesare, însă, mult mai multe unități.

Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor

12:22

Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării

10:02

Driese Acke, director adjunct al SolarPower Europe, cere creșterea instalărilor de zece ori a capacității până în 2030. În prezent, Uniunea Europeană are circa 75 GWh de stocare prin baterii. Până în 2030, ar trebui să ajungă la 750 GWh, conform calculelor asociației de industrie. Robert Dryfe, profesor la Universitatea din Manchester, spune că există și alternative.

Stocarea criogenică – printre alternative pentru centrele BESS

O alternativă este stocarea criogenică, în cazul căreia aerul este răcit până devine lichid și apoi este reexpandat. Procesul generează energie prin punerea în mișcare a turbinelor, explică specialistul britanic. O altă opțiune este hidroenergia clasică, care este produsă prin eliberarea apei între rezervoare la altitudini diferite. Totuși, Dryfe le numește „soluții de nișă”, insuficiente pentru amploarea tranziției energetice.

Astfel, bateriile rămân soluția dominantă pentru echilibrarea rețelei electrice, spune profesorul. Dar tehnologia Bess ridică mari riscuri majore de siguranță. Incendiile sunt principala îngrijorare pentru comunitățile locale și pentru autoritățile de urgență.
În februarie, un incendiu a izbucnit în Essex și a durat 24 de ore până la stingere.

Un alt incendiu, la Liverpool în 2020, a fost stins abia după 59 de ore. În ianuarie 2025, o unitate Bess uriașă din California a declanșat evacuarea a 1.500 de persoane. Incendiul a închis inclusiv o autostradă importantă, provocând haos regional.
Cauza: fenomenul de „thermal runaway”, declanșat de scurtcircuite, defecte sau deteriorări fizice.

În Marea Britanie, comunitățile se opun unor proiecte noi

Acest proces permite reacții chimice interne care generează căldură și gaze inflamabile. Gazele toxice se pot aprinde și pot exploda, răspândind incendiul rapid prin mii de celule. Dacă bateriile nu sunt suficient separate sau protejate, focul se extinde necontrolat. Focurile pot elibera contaminanți în aer și apă, deși efectele sunt locale, spun studiile.

În Marea Britanie, comunitățile se opun unor proiecte noi, precum cel din Aberdeenshire. Activista Marguerite Fleming acuză compania Blackford Renewables că ignoră riscurile pentru locuitori. „Nu țin cont de inundații sau incendii,” avertizează Fleming, criticând lipsa consultării publice. Firma spune că va colabora cu comunitatea și va aplica standarde maxime de siguranță.

„Reciclarea e necesară, dar dezmembrarea bateriilor nu e lipsită de pericole”

Un purtător de cuvânt susține că tehnologia modernă și sistemele avansate reduc riscurile. El promite coordonare strânsă cu serviciile de urgență locale. Profesorul Dryfe avertizează că riscul incendiilor există și la unitățile de reciclare a bateriilor.
„Reciclarea e necesară, dar dezmembrarea bateriilor nu e lipsită de pericole”, spune el.

Alte probleme majore se referă la extracția materialelor precum cobaltul, cu impact umanitar și ecologic. În Germania, există temeri că rețeaua națională nu poate susține numărul tot mai mare de unități. Experții cer o reglementare unificată și standarde europene pentru calitatea și întreținerea bateriilor. În prezent, fiecare stat membru reglementează separat, încetinind investițiile mari.

China, SUA, Marea Britanie și Australia elaborează deja ghiduri tehnice pentru siguranța centrelor BESS. Între timp, bateriile devin mai sigure, cu sisteme de stingere mai bune și chimii rezistente la foc. Totuși, creșterea rapidă a energiilor regenerabile face inevitabilă dezvoltarea masivă a stocării. „Nu avem alternativă la depozitarea pe scară largă,” conchide profesorul Dryfe.