Afaceri „balcanice”: România vinde energie ieftină la prânz și o cumpără seara de șapte ori mai scump seara

România produce tot mai multă energie din surse regenerabile, însă nu reușește încă să valorifice eficient acest avantaj. În lipsa unor capacități suficiente de stocare, surplusul de electricitate generat la prânz este exportat la prețuri reduse, iar seara, când consumul crește și producția solară scade, aceeași energie este reimportată la costuri mult mai mari.

O analiză realizată de președintele Asociația Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, arată că România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia cumpărată din Bulgaria decât a încasat pentru electricitatea exportată către vecinii de la sud de Dunăre. „România produce. Bulgaria câștigă”, sintetizează Dumitru Chisăliță, subliniind că adevărata miză în noua economie energetică nu mai este doar producția, ci capacitatea de a stoca și utiliza energia în momentele cele mai profitabile, arată Agerpres.

Aprilie 2026, luna care a scos la iveală o vulnerabilitate majoră

Potrivit analizei, luna aprilie 2026 ar putea rămâne un punct de referință pentru piața energetică regională. În această perioadă, România a exportat energie electrică către Bulgaria la un preț mediu de aproximativ 50 de euro/MWh. În orele de vârf de seară, aceeași piață românească a importat energie la prețuri care au ajuns până la 250 de euro/MWh.

Prețul construcțiilor rezidențiale a crescut cu 48% în UE din 2015 (Eurostat). România în top 3

17:45

România, printre cele mai ieftine țări din UE după Bulgaria în 2025

16:30

Datele financiare sunt și mai sugestive. România a importat electricitate din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către această țară au totalizat doar circa 5 milioane de euro. Deși volumul energiei importate a fost de numai două ori mai mare decât cel exportat, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.

„Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Bulgaria a înțeles mai repede rolul bateriilor în sistemul energetic

Analiza evidențiază faptul că România și Bulgaria porneau aparent din poziții diferite. România dispune de mai multe resurse, o piață mai mare și o capacitate superioară de producție din surse regenerabile. Cu toate acestea, Bulgaria a investit mult mai rapid în sisteme de stocare a energiei.

În prezent, România are aproximativ 10.100 MW instalați în capacități eoliene și fotovoltaice, inclusiv prosumatori. Bulgaria dispune de circa 6.700 MW, semnificativ mai puțin.

Diferența apare însă la capitolul baterii. Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și are aproape 8 GWh capacitate de stocare, cu proiecte suplimentare care ar putea ridica acest nivel la 10 GWh. România are în prezent aproximativ 0,6 GW în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.

Raportul care explică de ce Bulgaria monetizează mai bine energia verde

Un indicator relevant este raportul dintre capacitățile de stocare și totalul instalațiilor regenerabile. În România, acest raport este de aproximativ 6%. În Bulgaria, indicatorul ajunge la circa 30%. Practic, Bulgaria dispune de o flexibilitate energetică de aproape cinci ori mai mare decât România.

„Diferența nu este cantitatea de regenerabile, ci capacitatea de echilibrare și aici Bulgaria stă de cinci ori mai bine”, arată analiza AEI. Acest avantaj permite vecinilor de la sud să cumpere energie ieftină în orele de surplus, să o stocheze și să o revândă atunci când cererea și prețurile cresc.

România are multe baterii, dar majoritatea nu pot stabiliza rețeaua

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, nu contează doar numărul bateriilor, ci și tehnologia folosită.

În România, aproximativ 95% dintre sistemele de stocare ar fi de tip Grid-Following, adică urmează rețeaua existentă, dar nu pot susține independent stabilitatea sistemului.

În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt de tip Grid-Forming, tehnologie avansată care poate oferi inerție sintetică și suport real pentru rețele dominate de energie solară și eoliană.

„Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului”, spune expertul.

Energia ieftină de la prânz devine vulnerabilitate economică

În orele de prânz, când producția solară este ridicată, prețurile energiei scad puternic, uneori până aproape de zero. Fără suficiente baterii, România este obligată să exporte rapid acest surplus. Seara, când panourile fotovoltaice nu mai produc, iar consumul crește, sistemul intră în deficit de flexibilitate. Atunci apar importurile scumpe și vârfurile de preț.

„România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive”, explică Dumitru Chisăliță. Specialistul avertizează că lipsa investițiilor în stocare poate transforma avantajul regenerabilelor într-o vulnerabilitate strategică.

„În noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când și cum este utilizată energia”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă.