Africa, victima colaterală a războiului din Orientul Mijlociu

Un nou raport realizat de Uniunea Africană și Banca Africană de Dezvoltare (AfDB) atrage atenția asupra unui efect în lanț provocat de conflictul din Orientul Mijlociu: economiile africane riscă să fie serios afectate, în ciuda distanței geografice față de zona de război. Documentul, analizat de agenția AFP, subliniază că tensiunile din regiune ar putea declanșa o criză a costului vieții pe întreg continentul african.

Potrivit evaluării comune realizate de Uniunea Africană și Banca Africană de Dezvoltare, impactul nu este doar teoretic, ci deja vizibil în anumite sectoare economice. Africa are o dependență semnificativă de relațiile comerciale cu Orientul Mijlociu, regiune care asigură aproximativ 15,8% din importurile continentului și preia 10,9% din exporturile acestuia.

Creșteri de prețuri și presiuni asupra economiilor fragile

Autorii raportului avertizează că efectele conflictului se resimt în special prin creșterea prețurilor la combustibili și alimente, dar și prin majorarea costurilor de transport și asigurare. În paralel, presiunile asupra cursurilor de schimb și înăsprirea condițiilor fiscale amplifică dificultățile economice.

Elon Musk recrutează în Europa: până la 260 de euro pe zi pentru muncă remote în AI

14:39

Comerțul UE–China în 2025: deficit record și schimbări majore în structura schimburilor

13:22

„Conflictul, care deja a declanșat un șoc comercial, s-ar putea transforma rapid într-o criză a costului vieții în toată Africa”, se arată în document. Această evoluție ar afecta în mod direct populațiile vulnerabile, într-un context în care multe state africane nu și-au revenit complet după efectele pandemiei de COVID-19.

Datele arată că ritmul de creștere economică în majoritatea țărilor africane rămâne sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În aceste condiții, orice nouă perturbare externă riscă să frâneze și mai mult redresarea economică.

Impact estimat asupra PIB-ului și riscuri pe termen mediu

Raportul estimează că, în cazul în care conflictul se prelungește peste șase luni, Africa ar putea pierde aproximativ 0,2 puncte procentuale din creșterea PIB-ului în 2026. Deși cifra poate părea redusă, efectele cumulative asupra economiilor deja fragile pot fi semnificative.

Specialiștii atrag atenția că durata conflictului este un factor esențial. Cu cât perturbările asupra rutelor maritime și aprovizionării cu energie și îngrășăminte sunt mai mari și mai îndelungate, cu atât riscul unei încetiniri accentuate a creșterii economice devine mai ridicat.

Un sector deosebit de vulnerabil este agricultura. Reducerea livrărilor de gaz natural lichefiat din statele din Golf afectează direct producția de îngrășăminte, esențiale în perioada de plantare. Lipsa acestora ar putea duce la scăderea producției agricole și la creșterea prețurilor alimentelor.

Monede în scădere și datorii mai greu de gestionat

Pe fondul incertitudinilor globale, monedele africane sunt deja sub presiune. Potrivit datelor furnizate de Banca Africană de Dezvoltare, nu mai puțin de 29 de state de pe continent au înregistrat o depreciere a monedelor naționale. Această evoluție are consecințe directe asupra economiilor: costurile pentru serviciul datoriei externe cresc, importurile devin mai scumpe, iar rezervele valutare sunt afectate.

Într-un context în care multe țări depind de importuri pentru produse esențiale, situația poate deveni rapid critică.

Există și beneficiari, dar câștigurile sunt limitate

Raportul evidențiază și unele efecte pozitive, însă acestea sunt limitate și distribuite inegal. De exemplu, state precum Nigeria ar putea beneficia de creșterea cererii pentru exporturile de petrol, iar Mozambic ar putea câștiga din exporturile de gaz natural lichefiat.

De asemenea, schimbările în rutele maritime ar putea favoriza anumite porturi africane. Redirecționarea navelor în jurul Capului Bunei Speranțe ar putea aduce avantaje logistice pentru țări precum Mozambic, Africa de Sud, Namibia sau Mauritius.

În Africa de Est, Kenya își consolidează poziția de hub logistic regional, în timp ce Ethiopian Airlines joacă un rol strategic, fiind descrisă în raport drept un „pod aerian de urgență” între Africa, Asia și Europa.

Cu toate acestea, experții subliniază că aceste beneficii nu sunt suficiente pentru a compensa efectele negative generale asupra economiilor africane.

Presiuni suplimentare asupra ajutorului umanitar

Un alt aspect îngrijorător este impactul asupra ajutorului internațional. Criza din Orientul Mijlociu riscă să redirecționeze resursele financiare ale donatorilor către alte priorități, în detrimentul Africii.

În același timp, costurile operațiunilor umanitare ar putea crește, din cauza scumpirii combustibililor și a transportului. Această combinație ar putea reduce capacitatea organizațiilor internaționale de a interveni eficient în zonele afectate de sărăcie, conflicte sau dezastre naturale.