Prețul petrolului ar putea exploda, ajungând la 180 de dolari pe baril, iar economiștii avertizează că o recesiune mondială nu mai este un scenariu imposibil. Aproape 80 de state din întreaga lume au adoptat măsuri de urgență pentru a-și proteja economiile, pe fondul unei noi escaladări a crizei energetice mondiale. Conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz alimentează temerile că piața petrolului se apropie de un punct critic, cu efecte directe asupra inflației, transporturilor și creșterii economice globale.
Analiștii avertizează că, dacă fluxurile de petrol din Golf nu vor fi reluate rapid, prețul barilului de Brent Crude ar putea urca până la 180 de dolari. Un asemenea nivel ar provoca noi valuri de scumpiri și ar putea împinge numeroase economii europene și asiatice în recesiune. Paul Diggle, economist-șef al Aberdeen, a declarat că instituția sa analizează foarte serios acest scenariu, chiar dacă nu îl consideră, deocamdată, cel mai probabil, conform energypress.gr.
Cererea sezonieră ridicată pentru benzină, motorină și combustibil pentru avioane amplifică presiunea asupra pieței, într-un moment în care stocurile mondiale de petrol scad într-un ritm fără precedent.
Australia a anunțat un program de 10 miliarde de dolari pentru majorarea rezervelor de combustibil și îngrășăminte. Franța pregătește extinderea schemelor de sprijin pentru economie, iar India a recomandat populației să reducă achizițiile de aur și călătoriile externe, pentru a proteja rezervele valutare.
Potrivit Agenția Internațională pentru Energie, numărul statelor obligate să intervină de urgență a crescut de la 55 la sfârșitul lunii martie la aproape 80 în prezent.
Estimările arată că, între martie și iunie, consumul mondial de petrol va depăși producția cu aproximativ 6 milioane de barili pe zi. Unii specialiști cred că deficitul real ar putea ajunge chiar la 8-9 milioane de barili zilnic.
Pentru a compensa lipsa de ofertă, guvernele și companiile au recurs la rezervele strategice. Peste 2 milioane de barili pe zi sunt pompați în piață, însă multe dintre aceste programe se încheie în iulie.
De la începutul conflictului, rezervele globale s-au redus cu aproape 380 de milioane de barili, ceea ce ridică întrebări serioase privind capacitatea sistemului energetic mondial de a face față unei crize prelungite.
Experții avertizează că problema nu este doar cantitatea de petrol disponibilă, ci și limitele tehnice ale infrastructurii. Conductele trebuie menținute sub presiune, rafinăriile au nevoie de fluxuri continue, iar rezervoarele nu pot fi golite complet fără riscuri operaționale.
JPMorgan Chase estimează că stocurile din țările OCDE ar putea atinge niveluri critice încă de la începutul lunii iunie.
În economiile dezvoltate, efectele se vor vedea în special prin prețuri mai mari, în timp ce în statele emergente apar deja penurii și restricții.
Pakistan, Sri Lanka și Filipine au introdus temporar săptămâni de lucru de patru zile pentru a reduce consumul de energie.
Specialiștii avertizează că cele mai afectate sectoare sunt aviația și industria petrochimică, unde costurile de producție și transport cresc accelerat.
Deocamdată, mulți economiști speră că tensiunile se vor calma, iar prețul petrolului va reveni sub pragul de 100 de dolari pe baril.
Totuși, analiștii de la Morgan Stanley avertizează că un scenariu în care petrolul depășește 150 de dolari ar genera penurii fizice, blocaje în lanțurile de aprovizionare și recesiuni în mai multe regiuni ale lumii.