Avertismentul lui Isărescu: „Ne trebuie un guvern, în mod clar”/ Doar investițiile pot împinge în sus economia României

Mugur Isărescu a transmis marți unul dintre cele mai importante semnale macroeconomice ale ultimilor ani: România nu mai poate susține creșterea economică prin consum alimentat din deficit.

Singura cale de evitare a unui scenariu de stagflație rămâne accelerarea investițiilor, în special a celor finanțate din surse externe, a explicat guvernatorul BNR.

„Ceea ce poate să împingă în sus creşterea economică sunt investiţiile. Şi în special investiţiile din surse externe, care au şi un alt avantaj: nu ne creează deficite în contul curent, deficite externe şi nici datorii externe, cele care sunt sub formă de granturi, bineînţeles”, a declarat Isărescu la conferința de presă în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În spatele formulărilor prudente, discursul guvernatorului conține un mesaj direct către clasa politică: fără corecție fiscală și fără absorbția rapidă a capitalului european, presiunea pe curs, inflație și creștere economică va deveni tot mai greu de controlat.

Investițiile, noua „ancoră” de stabilitate

Declarațiile lui Mugur Isărescu marchează o schimbare importantă de accent în discursul oficial al BNR. Dacă în ultimii ani instituția a vorbit predominant despre inflație și stabilitatea financiară, mesajul de acum merge mai profund: România trebuie să își schimbe mecanismul de creștere economică.

Nu este o simplă observație tehnică. Este, de fapt, diagnosticul oficial al unei economii care începe să își consume limitele modelului bazat pe consum stimulat fiscal, importuri, deficit bugetar ridicat și presiune constantă pe dezechilibrele externe. Practic, BNR transmite că fondurile europene și investițiile productive nu mai sunt doar o oportunitate de dezvoltare, ci o condiție de stabilitate macroeconomică.

Mesaj indirect către scena politică: „Eu nu îmi permit să zic foarte mult”

Isărescu a precizat că este esenţială continuarea corecţiei fiscale, inclusiv pentru stabilitatea cursului.

„Eu nu îmi permit să zic foarte mult despre corecţia fiscală. Foarte mult şi foarte bine a vorbit preşedintele Consiliului Fiscal, în repetate rânduri, în ultima perioadă. Îl susţin. Dar continuarea corecţiei fiscale este esenţială, inclusiv pentru stabilitatea aceasta a cursului, care e posibil să fie pe aici, prin zona aceasta”, a afirmat guvernatorul BNR.

Discursul lui Isărescu a funcționat ca un avertisment indirect către Guvern și Parlament: spațiul pentru amânarea ajustărilor fiscale începe să se închidă, iar piețele vor deveni arbitrii reali ai credibilității economice a României.

„Piaţa va spune”, a afirmat el, întrebat de jurnaliști despre posibila stabilizare a cursului în jurul nivelului de 5,2 lei/euro. Formularea sugerează o flexibilizare graduală a discursului BNR privind cursul.

Tradus din limbajul băncilor centrale, BNR transmite că politica monetară nu mai poate compensa singură dezechilibrele bugetare. De altfel, BNR a evitat deliberat să garanteze un anumit nivel al cursului leu-euro și a mutat responsabilitatea către piețe.

Isărescu: „Ne trebuie însă guvern în mod clar”

Isărescu a precizat că inflaţia în ţara noastră va mai creşte în perioada următoare până va ajunge la 11%, după care va urma o traiectorie descendentă, urmând să atingă 6% în toamnă şi undeva pe la 5,5% la sfârşitul acestui an.

”Cineva m-a întrebat: «Eşti optimist, domnu’ guvernator?» Nu, nu sunt. Încerc să fiu, să zic, pozitiv în sens de, văzând, această ambalare la nivelul societăţii, că se prăbuşeşte totul, pică, suntem gata să murim cu toţii. Încercăm să fim realişti şi pozitivi, în sensul că lucrurile sunt controlabile. Ne trebuie însă guvern în mod clar”, a subliniat Isărescu.

El a sugerat că investiţiile, care au o pondere mai mică în PIB, trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului. „Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este zonă în care putem să acţionăm pentru a tempera scăderea activităţii economice în România şi revenirea pe o creştere, să o numim sustenabilă, o creştere de durată şi neinflaţionistă şi fără să ne creeze probleme cu creditorii externi şi cu deteriorarea fiscală”, a explicat guvernatorul BNR.

România intră în zona de risc a „stagflației europene”

Guvernatorul BNR a făcut trimitere explicită și la avertismentele venite de la Bruxelles privind riscul de stagflație în Europa.

Isărescu a mai fost întrebat cum vede faptul că mulţi economişti avertizează că PIB-ul ar putea să scadă în continuare, chiar pe un an întreg.

„Nu am ales întâmplător să îl citez pe comisarul european pentru Economie, care vorbeşte despre pericolul stagflaţiei în Europa, nu România. Deci, Europa vorbeşte despre pericolul stagflaţiei, scădere sau stagnare a creşterii economice şi inflaţie mai mare”, a explicat el.

BNR avertizează practic mediul economic cu privire la un scenariu în care creșterea economică încetinește, inflația rămâne persistentă, iar spațiul de stimulare fiscală dispare.

„Pericolul există și la noi, într-adevăr”, a avertizat guvernatorul.

Investițiile productive sunt aproape singurul motor economic care poate menține creșterea fără să destabilizeze suplimentar economia, transmite de fapt banca centrală.

Ce spune, de fapt, BNR între rânduri

Dincolo de limbajul prudent, discursul lui Mugur Isărescu conține câteva mesaje indirecte puternice către clasa politică:

• România nu mai are timp pentru amânări fiscale – BNR sugerează că piețele vor deveni tot mai sensibile la lipsa de disciplină bugetară.
• Fondurile europene devin critice pentru stabilitatea economică – absorbția banilor PNRR și a granturilor europene nu mai este doar o temă de dezvoltare, ci un pilon de echilibru macroeconomic.
• Modelul economic al ultimului deceniu se apropie de limită – creșterea bazată predominant pe consum și deficit produce presiune pe curs, inflație și dezechilibre externe tot mai mari.

BNR pregătește, de fapt, terenul pentru o perioadă economică mai complicată. Iar  discursul despre „piață”, flexibilitatea cursului și stagflație arată că banca centrală începe să transmită public că volatilitatea economică va crește.