Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran produce efecte economice în lanț la nivel mondial, iar marile companii încep să contabilizeze pierderi de proporții. Potrivit unei analize Reuters, costurile directe și indirecte suportate de firmele din întreaga lume au depășit deja 25 de miliarde de dolari, iar suma continuă să crească pe măsură ce tensiunile din regiune persistă.
Cele mai afectate sunt companiile aeriene, producătorii auto, grupurile industriale și companiile din sectorul bunurilor de larg consum, care se confruntă simultan cu scumpirea energiei, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor logistice. Conflictul a pus o presiune uriașă asupra piețelor globale, mai ales după ce Iranul și-a consolidat controlul asupra Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale, arată Reuters.

Analiza Reuters arată că cel puțin 279 de companii listate în Statele Unite, Europa și Asia au menționat explicit războiul din Iran în comunicările lor financiare și au anunțat măsuri speciale pentru limitarea impactului.
Printre deciziile luate se numără:
Această reacție amintește de perioada pandemiei de COVID-19 și de efectele economice provocate de invazia Rusiei în Ucraina, când companiile au fost nevoite să-și adapteze rapid strategiile pentru a supraviețui.
Sectorul aviației este, de departe, cel mai afectat. Costurile suplimentare cu combustibilul pentru companiile aeriene sunt estimate la aproximativ 15 miliarde de dolari, reprezentând mai mult de jumătate din totalul pierderilor cuantificate până acum.
Prețul kerosenului aproape s-a dublat, în condițiile în care cotațiile petrolului au depășit pragul de 100 de dolari pe baril.
Pentru operatorii aerieni, acest lucru înseamnă cheltuieli operaționale mult mai mari, care se vor reflecta în tarife mai ridicate pentru pasageri și în reducerea marjelor de profit.

Printre companiile care au anunțat deja efecte semnificative se numără:
Directorul general al Whirlpool, Marc Bitzer, a descris situația drept una comparabilă cu perioadele de recesiune severă.
Potrivit acestuia, consumatorii evită să mai cumpere produse noi și preferă să le repare pe cele existente, semn clar al unei prudențe accentuate în cheltuieli.
Regiunile cele mai expuse sunt Europa și Asia, care depind în mare măsură de petrolul și produsele petroliere din Orientul Mijlociu.
Creșterea prețurilor la energie afectează direct costurile de producție pentru industrii precum:
Compania germană Continental AG estimează că doar în trimestrul al doilea va suporta costuri suplimentare de cel puțin 100 de milioane de euro.
Blocajele din regiune afectează aprovizionarea cu o serie de materiale esențiale pentru economie, inclusiv:
În plus, transportul maritim a devenit mai costisitor și mai riscant, ceea ce întârzie livrările și reduce disponibilitatea materiilor prime.
Deși multe companii au raportat rezultate solide în primul trimestru, analiștii avertizează că efectele cele mai severe vor apărea în trimestrele următoare.
Estimările de profit au fost deja revizuite în jos pentru numeroase sectoare, iar marjele se vor comprima pe măsură ce:

Experții avertizează că adevărata amploare a impactului economic nu este încă reflectată integral în rezultatele financiare și în evoluția burselor.
Dacă războiul se prelungește, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată, inflația globală ar putea accelera, iar perspectivele de creștere economică s-ar deteriora semnificativ.
În aceste condiții, cele peste 25 de miliarde de dolari contabilizate până acum ar putea reprezenta doar începutul unei note de plată mult mai mari pentru economia mondială.