Supergrupul marilor economii din UE pregătește un plan ambițios pentru a rivaliza cu Wall Street-ul 

Cele mai puternice șase economii din UE vor să deblocheze reformele care pot transforma Uniunea Europeană într-o forță financiară globală.

Uniunea Europeană se pregătește pentru una dintre cele mai importante inițiative financiare din ultimii ani. Cele mai mari șase economii ale blocului comunitar – Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania – lucrează la un plan comun menit să accelereze integrarea piețelor de capital și să creeze un sistem financiar capabil să concureze direct cu Wall Street. Întâlnirea decisivă va avea loc pe 28 mai, la Berlin, unde miniștrii de finanțe ai acestor state, grupate informal sub denumirea E6, urmează să prezinte o declarație comună cu propuneri concrete pentru aprofundarea Uniunii de Economii și Investiții (Savings and Investments Union – SIU), noul proiect strategic al Bruxelles-ului, arată Politico.

Europa vrea să oprească exodul companiilor și al capitalului către SUA

Miza este uriașă: mobilizarea economiilor cetățenilor europeni și transformarea lor în investiții care să finanțeze dezvoltarea economică, inovația și consolidarea capacităților de apărare ale continentului.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Oficialii europeni sunt preocupați de faptul că Uniunea Europeană continuă să piardă teren în fața Statelor Unite și a Chinei. În lipsa unor piețe financiare integrate și eficiente, multe dintre cele mai promițătoare companii europene aleg să se finanțeze peste Atlantic, unde accesul la capital este mai rapid și mai ieftin.

De mai bine de un deceniu, Comisia Europeană încearcă să creeze o veritabilă uniune a piețelor de capital, însă proiectul s-a lovit constant de rezistența guvernelor naționale, care au refuzat să cedeze competențe către Bruxelles.

În 2026, contextul geopolitic și economic a readus proiectul în prim-plan. Crizele succesive, presiunile asupra bugetelor publice și necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare au convins liderii europeni că fără o piață financiară unificată UE nu își poate susține competitivitatea.

11 trilioane de euro stau nefolosite în conturile europenilor

Unul dintre cele mai importante argumente în favoarea reformei este volumul impresionant de economii private existente în Uniunea Europeană.

Cetățenii europeni dețin aproximativ 11 trilioane de euro în numerar și depozite bancare, bani care, în mare parte, nu sunt investiți în companii europene. Spre deosebire de americani, care își plasează frecvent economiile pe bursă, europenii preferă instrumentele tradiționale de economisire.

Bruxelles-ul speră că prin dezvoltarea unei piețe de capital mai integrate și mai eficiente, o parte semnificativă din aceste sume va fi direcționată către finanțarea companiilor și a proiectelor strategice europene.

Un obiectiv strategic de 800 de miliarde de euro pe an

Potrivit estimărilor oficiale, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 800 de miliarde de euro anual pentru a-și moderniza economia, a accelera tranziția tehnologică și a-și consolida capacitățile de apărare în contextul tensiunilor geopolitice și al amenințărilor venite dinspre Rusia.

Președinta Ursula von der Leyen a susținut în mod deschis ideea unor reforme rapide și a avertizat că, dacă nu se vor înregistra progrese până în iunie, ar putea fi luată în calcul o integrare în „două viteze”, în care un grup restrâns de state să avanseze mai rapid. Această posibilitate a generat însă îngrijorări în alte state membre, precum Irlanda și Portugalia, care se tem că marile economii ar putea impune reguli fără consultarea adecvată a tuturor partenerilor.

Dispută privind supravegherea piețelor financiare

Una dintre cele mai controversate propuneri vizează crearea unui „super-regulator” european care să supravegheze piețele financiare la nivelul întregii Uniuni. Ideea este susținută de mai multe state, dar întâmpină opoziția unor centre financiare importante precum Dublin și Luxemburg, care nu doresc transferul unor competențe sensibile către Bruxelles.

Miniștrii din grupul E6 încearcă să găsească un compromis care să permită consolidarea pieței unice fără a genera rezistență politică majoră.

Franța și Spania vor mai multă transparență în tranzacțiile financiare

Printre subiectele aflate pe agenda reuniunii de la Berlin se numără și reglementarea platformelor de tranzacționare opace folosite de marile bănci internaționale, precum JPMorgan Chase și Goldman Sachs. Aceste platforme, cunoscute drept „internalizatori sistemici”, permit cumpărarea și vânzarea de instrumente financiare fără afișarea publică a prețurilor, ceea ce reduce transparența și afectează competitivitatea burselor europene.

Franța și Spania consideră că fragmentarea pieței și lipsa de vizibilitate asupra tranzacțiilor slăbesc integritatea sistemului financiar și împiedică dezvoltarea unui ecosistem de investiții comparabil cu cel american.

Berlinul, locul unde se poate decide viitorul financiar al Europei

Întâlnirea de la Berlin este găzduită de ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, iar rezultatul acesteia ar putea marca un moment de cotitură pentru proiectul european.

Dacă statele E6 vor reuși să ajungă la un consens, Uniunea Europeană ar putea face un pas decisiv spre crearea unei piețe financiare integrate, capabile să mobilizeze capitalul intern și să reducă dependența de investitorii și instituțiile din Statele Unite.