Insolvența personală ar putea exploda în 2026: avertisment privind triplarea cererilor în România

Numărul cererilor de insolvență personală din România ar putea crește de până la trei ori în 2026, după o evoluție accelerată observată încă din primele luni ale anului, potrivit unei declarații făcute de Mihai Silviu Stejar, reprezentant în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Oficialul ANPC avertizează că fenomenul supraîndatorării se extinde rapid, pe fondul creșterii creditării personale, al presiunilor inflaționiste și al dificultăților tot mai mari ale populației de a-și gestiona mai multe împrumuturi simultan. Dacă tendința actuală se menține, 2026 ar putea deveni anul cu cea mai mare presiune pe sistemul de insolvență personală de la intrarea în vigoare a legislației.

Evoluție rapidă: dublarea cererilor în doar câteva luni

Datele prezentate arată o creștere abruptă față de anul precedent. În primele patru luni din 2026 au fost înregistrate 124 de cereri, comparativ cu doar 57 în aceeași perioadă din 2025.

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Fitch: România are nevoie de un guvern funcțional și de un plan credibil pentru deficit

08:21

La nivel național, numărul total al cererilor a ajuns la 848, dintre care 387 sunt dosare active aflate în diverse stadii de procesare. Structura acestora include:

• 354 de dosare în procedura de plan de rambursare
• 30 de proceduri simplificate de insolvență
• 3 cazuri aflate în etapa post-procedurală.

Creșterea este considerată semnificativă de autorități, mai ales în contextul în care, istoric, numărul de cazuri creștea gradual, cu aproximativ 50 de cereri anual.

Profilul debitorilor: de la consum excesiv la investiții riscante

Reprezentantul ANPC a subliniat că profilul persoanelor care ajung în insolvență este foarte variat, însă majoritatea cazurilor nu sunt cauzate de factori externi, ci de decizii financiare riscante sau de supraexpunere la credit.

Procedura de insolvență personală se aplică exclusiv debitorilor de bună-credință, însă autoritățile spun că o parte semnificativă dintre solicitanți nu pot demonstra justificarea împrumuturilor sau cauzele reale ale incapacității de plată.

Au fost oferite și exemple relevante: o persoană care a contractat peste 100.000 de lei pentru renovarea unei locuințe afectate de o infestare, dar fără documente justificative corespunzătoare, și un alt caz în care un debitor a investit aproape 300.000 de lei pe piețele financiare, fără a putea demonstra pierderile invocate (cheia portofelului electronic).

În medie, persoanele care solicită insolvența personală au în jur de 20 de credite active, ceea ce indică un nivel ridicat de fragmentare a datoriei și o gestionare dificilă a obligațiilor financiare.

Semnal de alarmă pentru economie și consum

Creșterea numărului de cereri de insolvență personală este privită ca un indicator indirect al presiunilor din economie și al vulnerabilității financiare a gospodăriilor.

Dacă prognoza de triplare se confirmă, sistemul de protecție a consumatorilor și mecanismele judiciare ar putea fi supuse unei presiuni semnificative, în paralel cu o creștere a riscului de neplată în sectorul bancar de retail.

Autoritățile subliniază că educația financiară și evaluarea responsabilă a creditelor devin esențiale pentru limitarea extinderii fenomenului în anii următori.