Alexandru Nazare: „Am uitat că nu cheltuiam banii noștri”. Ministrul Finanțelor demontează mitul unei economii în avânt

Alexandru Nazare revine la conducerea Ministerului Finanțelor cu un diagnostic tăios și lipsit de menajamente asupra stării economiei românești, scrie ziarul Puterea. Într-un mesaj public, ministrul demontează retorica oficială din ultimii ani, acuzând guvernele precedente că au cosmetizat realitatea și au împins România într-un cerc vicios al datoriilor și deficitelor. Cu un ton sever și lucid, Nazare cere o resetare radicală a politicii fiscale, bazată pe onestitate bugetară, sustenabilitate și reconstrucție structurală. 

La doar câteva zile de la revenirea sa în fruntea Ministerului Finanțelor, Alexandru Nazare lansează un avertisment categoric cu privire la starea reală a economiei românești. Într-o postare publică, ministrul a demontat discursul triumfalist al guvernelor precedente, expunând fragilități ascunse și o fundație bugetară pe muchie de cuțit, scrie Puterea.ro.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește”, a transmis Nazare.

Donald Trump anunță un tarif de 25% pentru importurile auto

18:35

Cele mai frumoase castele din lume: fortărețe care scriu istoria și aprind imaginația

17:58

Fundamente fragile, optimism de fațadă

Potrivit evaluării ministrului, România s-a bazat în ultimii ani pe o retorică economică artificial optimistă, susținută de proiecții bugetare nerealiste și o expansiune a cheltuielilor publice nesusținută de venituri structurale.

„Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a subliniat Nazare, comparând situația actuală cu perioada primului său mandat din urmă cu cinci ani.

Ministrul atrage atenția asupra unui „cerc vicios al deficitelor”, generat de bugete construite pe estimări de venituri exagerate și cheltuieli intenționat subevaluate.

Datoria publică s-a dublat, încrederea e în regres

Creșterea economică a fost, în opinia lui Nazare, una de suprafață: „pe datorie”, finanțată din împrumuturi externe din ce în ce mai costisitoare.

„Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice”, avertizează ministrul.

Această dinamică a contribuit la pierderea credibilității României pe piețele internaționale, în contextul în care deficitul bugetar anual a depășit constant 6% din PIB – un prag considerat nesustenabil în Uniunea Europeană.

Punct zero și noua întrebare fundamentală

Mesajul transmis de Nazare este unul de ruptură cu practicile trecutului: este nevoie de o reconstrucție bugetară autentică, care să plece de la o înțelegere lucidă a capacităților reale ale statului.

„Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, punctează ministrul.

În lipsa unei strategii economice bazate pe inovație, productivitate și reziliență, Nazare avertizează că România riscă să rămână captivă într-un model de creștere dependent de consum și împrumuturi. El subliniază nevoia de a „recunoaște greșelile și să avem curajul schimbării” pentru a asigura o cale economică viabilă pe termen lung.

Declarațiile ministrului vin într-un moment critic, în care România este monitorizată îndeaproape de Comisia Europeană în procedura de deficit excesiv. În același timp, costurile de finanțare cresc, iar investițiile publice sunt presate de nevoia de consolidare fiscală. Nazare nu a prezentat încă un pachet complet de măsuri, însă tonul său sugerează o posibilă repoziționare dură a politicii bugetare cu accent pe austeritate, eficiență fiscală și reevaluarea cheltuielilor.

Textul integral al postării publice a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează asupra unei realități economice mult mai fragile decât s-a comunicat public în ultimii ani. Într-o postare tranșantă, acesta critică modelul de creștere bazat pe consum și împrumuturi, atrage atenția asupra deficitelor bugetare cronice și subliniază necesitatea unei reconstrucții fiscale pe baze realiste și sustenabile.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat?
Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă.
Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați.
Bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente.
Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%.
Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat.
Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice.
Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist?
E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a scris acesta pe Facebook.