Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, a dezvăluit un mecanism folosit de zeci de mii de companii pentru a evita executarea silită și plata obligațiilor către stat. Potrivit acestuia, aproximativ 80.000 de firme au acumulat datorii totale de circa 2,3 miliarde de lei, profitând de faptul că și-au închis conturile bancare și și-au mutat sediile sociale, în special în București, unde presiunea asupra administrației fiscale este foarte mare.
Șeful Fiscului susține însă că această strategie începe să își piardă eficiența, deoarece ANAF folosește tot mai intens instrumente digitale precum sistemul RO e-Factura și modele proprii de inteligență artificială pentru a identifica firmele cu risc fiscal ridicat.
Potrivit lui Adrian Nica, schema este relativ simplă. O societate comercială desfășoară activitate într-un județ din țară, acumulează obligații fiscale restante, iar în momentul în care intră în atenția organelor de executare silită își închide conturile bancare și își mută sediul social.
„O societate comercială desfășoară activitate undeva în țară, acumulează datorii, iar în momentul în care este luată în vizor de ANAF, își desființează conturile și migrează cu sediul social în zona Bucureștiului”, a explicat Adrian Nica.
În lipsa unui cont bancar activ, procedura clasică de poprire nu mai poate fi aplicată, ceea ce îngreunează considerabil recuperarea sumelor datorate.
Șeful ANAF a subliniat însă că, deși acest mecanism complică munca inspectorilor fiscali, „statul nu pierde bani”, deoarece instituția dispune acum de metode mai sofisticate pentru a urmări fluxurile financiare ale companiilor.
Implementarea sistemului RO e-Factura a schimbat radical modul în care Fiscul poate monitoriza activitatea economică.
Prin analiza facturilor electronice, ANAF poate vedea de la cine urmează să încaseze bani o firmă cu datorii și poate institui popriri asupra sumelor pe care acea companie le are de primit de la partenerii săi comerciali.
„Cu ajutorul E-Factura, ANAF vede aceste firme cu datorii, de unde au bani de primit. Identificăm sursele de venit și punem terț poprit”, a declarat Adrian Nica. Acest mecanism este mai complex și mai laborios decât blocarea directă a unui cont bancar, însă permite recuperarea creanțelor chiar și în situațiile în care debitorii încearcă să se sustragă prin metode aparent legale.
Valoarea totală a sumelor aflate în această situație este estimată la aproximativ 2,3 miliarde de lei.
Adrian Nica a precizat că aceste creanțe provin de la circa 80.000 de firme care, deși au avut conturi bancare în trecut, au ales ulterior să funcționeze fără acestea, făcând imposibilă aplicarea popririlor clasice.
Pentru administrația fiscală, acest fenomen reprezintă o provocare majoră, mai ales într-un context în care statul încearcă să îmbunătățească gradul de colectare și să reducă evaziunea fiscală.
Pe lângă E-Factura, ANAF dezvoltă un sistem propriu de inteligență artificială care analizează comportamentul contribuabililor și detectează tipare suspecte.
Potrivit șefului instituției, au fost identificați deja aproximativ 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat.
„În această lună vom lansa primul calup de contribuabili cu risc foarte mare și vom merge în teren pentru a verifica dacă analiza realizată de sistemul nostru se confirmă”, a anunțat Adrian Nica. Acesta a precizat că instituția urmărește să facă o diferență clară între contribuabilii onești și cei care aleg în mod deliberat să evite plata taxelor.
Președintele ANAF a atras atenția asupra existenței unor companii care sunt construite de la început cu scopul de a acumula datorii și de a intra ulterior în insolvență. Aceste firme au adesea profituri neobișnuit de mari, lucrează frecvent cu statul, nu dețin active și solicită eșalonări la plată, toate acestea fiind indicatori care ridică semne de întrebare.
„Sunt contribuabili care din start își înființează scheme de fraudă”, a afirmat Adrian Nica.
ANAF încearcă acum să identifice beneficiarii reali ai acestor structuri și persoanele fizice care coordonează astfel de operațiuni.
În lunile următoare, Fiscul va intensifica verificările în teren și va aplica tratamente diferențiate în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor.
Companiile considerate de bună-credință vor beneficia de o abordare predictibilă, în timp ce firmele suspectate de evaziune vor fi supuse unor controale amănunțite și unor măsuri de executare mai ferme.
Prin digitalizare, inteligență artificială și utilizarea datelor din E-Factura, ANAF încearcă să reducă spațiul de manevră al firmelor care și-au construit afacerile pe baza evitării obligațiilor fiscale și să recupereze miliarde de lei restante la bugetul de stat.