Prima pagină » Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.938 lei în martie 2026, în creștere cu 6,9% față de luna anterioară (INS)

Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.938 lei în martie 2026, în creștere cu 6,9% față de luna anterioară (INS)

Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.938 lei în martie 2026, în creștere cu 6,9% față de luna anterioară (INS)
Prețurile au crescut mai mult decât salariile prima oară după 2022

Câștigul salarial mediu net din România a continuat să crească în luna martie 2026, ajungând la 5.938 lei, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Nivelul reprezintă o majorare de 381 lei, respectiv +6,9% față de luna februarie 2026, confirmând o dinamică salarială pozitivă pe termen scurt, în pofida presiunilor inflaționiste și a diferențelor semnificative dintre sectoarele economice.

În același interval, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.902 lei, în creștere cu 630 lei (+6,8%) comparativ cu luna precedentă, ceea ce indică o evoluție generală ascendentă a veniturilor din economie, cel puțin la nivel statistic agregat.

Creștere lunară, dar presiuni pe tot anul

Deși evoluția lunară este una pozitivă, comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu doar 4,3%, ceea ce sugerează o încetinire a ritmului real de creștere atunci când este raportat la inflație și la costul vieții.

Institutul Național de Statistică mai arată că indicele câștigului salarial real a fost de 94,9% în martie 2026 față de martie 2025, ceea ce indică o scădere a puterii de cumpărare. În schimb, față de februarie 2026, indicele a urcat la 106,1%, semn că veniturile au depășit temporar dinamica prețurilor.

Raportat la octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a ajuns la 251,1%, cu 14,3 puncte procentuale mai mult decât în luna precedentă, reflectând o creștere istorică pe termen lung, dar puternic influențată de inflația cumulată din ultimele decenii.

Diferențe majore între sectoarele economice

Datele INS evidențiază în continuare discrepanțe semnificative între domeniile de activitate. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, unde salariul mediu a ajuns la 16.039 lei, precum și în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației, cu 15.633 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii au fost raportate în pescuit și acvacultură, cu 2.901 lei, și în alte activități de servicii, cu 2.933 lei, ceea ce confirmă o polarizare puternică a veniturilor în economie.

Factorii care au influențat creșterea salarială

Potrivit INS, majorarea câștigurilor salariale medii nete din martie 2026 a fost determinată în principal de acordarea de prime ocazionale, inclusiv prime trimestriale și anuale, bonusuri de performanță, dar și de sărbătorile de Paște, care au generat plăți suplimentare în numeroase sectoare.

De asemenea, au contribuit la această evoluție drepturile în natură, ajutoarele bănești, sumele din profitul net și alte fonduri, inclusiv biletele de valoare. În unele domenii, creșterea a fost susținută și de realizări mai bune în producție sau de încasări superioare în baza contractelor existente.

Dinamica pe sectoare CAEN: creșteri și scăderi

La nivel de activități economice, cele mai semnificative creșteri salariale au fost înregistrate în intermedieri financiare, unde majorările au ajuns între 34,5% și 45,5%, dar și în industrii precum producția cinematografică, editarea muzicală sau fabricarea produselor din tutun.

Creșteri importante, între 12,5% și 25,5%, au fost raportate în sectoare precum prelucrarea țițeiului, programare și consultanță IT, management și consultanță în afaceri, activități financiare și de asigurări, dar și în industria farmaceutică sau publicitate.

De asemenea, avansuri între 9% și 12% s-au observat în tranzacții imobiliare, telecomunicații, comerț cu ridicata, producția de energie și alte domenii industriale și de servicii.

Pe de altă parte, scăderile salariale au fost determinate în principal de acordarea de bonusuri în lunile anterioare sau de diminuarea activității economice în anumite sectoare. Reduceri între 1% și 4% au fost înregistrate în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice, extracția cărbunelui și transporturile aeriene.

Sectorul bugetar: creșteri moderate

În sectorul public, evoluțiile au fost mai temperate, dar tot pozitive. Câștigurile salariale medii nete au crescut cu 1,4% în învățământ, cu 1,3% în sănătate și asistență socială și cu 0,8% în administrația publică.

Aceste creșteri reflectă ajustări salariale mai stabile, în comparație cu sectorul privat, unde fluctuațiile sunt mai puternic influențate de bonusuri și performanțe sezoniere.

Alte articole importante
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Depozitarul Central, instituția care gestionează evidența instrumentelor financiare și operațiunile de compensare-decontare aferente tranzacțiilor de pe piața de capital, a fost vizat de un atac cibernetic. Aplicația online a instituției este temporar indisponibilă, iar datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate de atacatori, potrivit informării transmise de Depozitar. Reprezentanții instituției precizează că informațiile vizate […]
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Companii
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Programul Rabla ar urma să fie derulat în perioada 2027–2030 exclusiv pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, potrivit programului de guvernare depus la Parlament la 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede și anunțarea calendarului anual al programului în primul trimestru, într-o încercare de a face mai previzibil accesul la finanțare pentru cumpărători […]
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de joi, 15 octombrie, cu creșteri importante pentru principalii indici, în ziua în care premierul desemnat Luca Niculescu a depus în Parlament lista miniștrilor propuși și programul de guvernare. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate pe piața principală, a urcat cu […]
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Piață de Capital - Fonduri
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) urmărește aprofundarea cooperării cu instituțiile americane de reglementare și supraveghere, în contextul eforturilor de dezvoltare a piețelor financiare nebancare din România și de atragere a investițiilor pe termen lung. Subiectul a fost abordat joi, 15 octombrie 2026, la întâlnirea dintre Alexandru Petrescu, președintele ASF, și Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite […]
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Macroeconomie
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Datele Eurostat arată o industrie europeană care nu se prăbușește, dar nici nu își revine. Scăderea din august este concentrată aproape în întregime într-o singură categorie de produse, în timp ce investițiile continuă să susțină producția de bunuri de capital. În România, saltul lunar de 1,6% nu schimbă imaginea de fond a unui an slab […]
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Companii
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea prin care antreprenorii români Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG, și Adrian Crețoiu preiau indirect controlul asupra NIS Petrol SRL, compania care administrează rețeaua de benzinării Gazprom din România. Decizia nr. 211/2026 stabilește că tranzacția nu ridică îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal și nu creează obstacole […]