Inflația din România urcă la 10,71%. Scumpiri accelerate la servicii, energie și alimente

Rata anuală a inflației în România a urcat la 10,71% în luna aprilie 2026, de la 9,87% în martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția indică o accelerare a presiunilor asupra prețurilor, în special în zona serviciilor și a bunurilor nealimentare.

Conform statisticilor oficiale, serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%, ceea ce arată că inflația rămâne puternic influențată de costurile energetice și de efectele indirecte în economie.

Energie și combustibili, principalii factori ai scumpirilor

Datele INS confirmă că inflația este alimentată în continuare de componente sensibile la energie și transport.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

La nivel de detaliu, cele mai mari creșteri de prețuri sunt:

• energie electrică: +54,18%
• chirii: +43,78%
• motorină: +32,68%
• benzină: +22,42%
• cafea: +21,76%.

Aceste evoluții arată o presiune generalizată asupra costului vieții, în special în zonele urbane, unde cheltuielile cu energia și locuința au o pondere ridicată în bugetele gospodăriilor.

La alimente, cele mai mari majorări de prețuri s-au menținut și în acest interval tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 11,09%. Alte creșteri semnificative se constată și la laptele de vacă, 10,97%, la pâine, 8,96%, și la fructe proaspete, 11,77%, în timp ce carnea de pasăre s-a scumpit cu 7,04%. În categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 8,04%, iar cel al vinului cu 7,02%.

O altă majorare importantă a tarifelor se constată și la peștele proaspăt (7,93%), la ulei (6%), la citrice (7,38%), iar brânza de vacă este mai scumpă cu 6,52%. Există și reduceri de preț în aprilie comparativ cu aprilie 2025 la unele produse alimentare cum ar fi la cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%).

Inflația rămâne la două cifre și în 2026

Indicele prețurilor de consum a înregistrat în aprilie 2026 o creștere de 0,84% față de luna martie, iar inflația de la începutul anului a ajuns la 3,1%.

Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit la nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 9,5%, ceea ce confirmă că România rămâne printre economiile cu presiuni inflaționiste ridicate din regiune.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 3,9%, însă actualele evoluții sugerează o volatilitate ridicată pe termen scurt.

BNR: presiuni din energie și efecte de „inflație de import”

Reprezentanți ai BNR au avertizat că accelerarea inflației este determinată în principal de șocuri pe partea ofertei, în special creșterea prețurilor la energie și combustibili.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că scumpirea combustibililor și a energiei are efecte în lanț asupra întregii economii, influențând atât transporturile, cât și costurile de producție și serviciile.

În analizele băncii centrale apare și conceptul de presiune inflaționistă persistentă generată de energie, alimentată de contextul geopolitic și de fluctuațiile piețelor internaționale.

Consum în scădere și presiune pe gospodării

Creșterea prețurilor are efect direct asupra consumului intern. Datele din economie arată o scădere a vânzărilor cu amănuntul, pe fondul diminuării puterii de cumpărare.

Creșterea accelerată a prețurilor la utilități și combustibili reduce spațiul de consum al populației, în timp ce serviciile, în special cele de bază, devin tot mai costisitoare.

Perspective: inflație ridicată în următoarele luni

BNR estimează că inflația va rămâne ridicată în perioada martie–iunie 2026, urmând să scadă gradual abia spre finalul anului, dacă nu apar noi șocuri externe.

Totuși, evoluția depinde în mod direct de prețurile internaționale la energie, de politica fiscală și de stabilitatea piețelor globale.