ASF și BNR intră oficial în arhitectura aplicării Regulamentului european pentru piața activelor cripto. Reguli noi pentru platformele de tranzacționare

Guvernul a anunțat joi un nou pas în alinierea pieței locale de criptoactive la arhitectura de reglementare europeană. Executivul a publicat Proiectul de ordonanță de urgență stabilește măsurile necesare pentru aplicarea în România a Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, cunoscut sub numele de MiCA.

Textul, aflat în primă lectură, propune desemnarea ASF și BNR drept autorități competente, cu atribuții distincte în domeniul criptoactivelor. În același timp, proiectul stabilește și punctele de contact cu autoritățile europene relevante — ESMA și EBA — ceea ce înseamnă că România începe să-și conecteze supravegherea locală la mecanismul european de coordonare.

ASF și BNR intră oficial în arhitectura MiCA

ASF și BNR urmează să fie desemnate autorități competente, cu atribuții distincte în domeniul criptoactivelor, iar relația cu autoritățile europene de supraveghere — ESMA și EBA — va fi formalizată prin puncte de contact naționale. În paralel, proiectul introduce un regim clar de autorizare și supraveghere pentru furnizorii de servicii de criptoactive, stabilește cerințe tehnice și creează cadrul pentru sancționarea nerespectării noilor obligații.

Agricultura românească în 2026, perspective: producții promițătoare, dar presiuni tot mai mari pe costuri și finanțare

18:57

Europa, sub presiune: infrastructura energetică se apropie de un punct critic fără precedent

17:56

Această arhitectură instituțională va stabili cadrul unitar pentru activitatea furnizorilor de servicii de criptoactive și un regim de autorizare și supraveghere integrat într-un sistem european mai larg.

„Proiectul de act normativ are ca obiectiv asigurarea unei funcționări adecvate a pieței naționale a criptoactivelor, precum și creșterea nivelului de protecție a investitorilor. Totodată, proiectul creează cadrul legislativ necesar pentru implementarea unitară a normelor europene în acest domeniu.
Printre principalele măsuri propuse se numără:
• desemnarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a Băncii Naționale a României (BNR) ca autorități competente, cu atribuții distincte în domeniul criptoactivelor, precum și stabilirea punctelor de contact cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Bancară Europeană (ABE);
• instituirea unui regim clar de autorizare și supraveghere pentru furnizorii de servicii de criptoactive, inclusiv stabilirea unor cerințe tehnice specifice;”, potrivit unui comunicat al Executivului.

România adaugă și o componentă locală de control: Crypto ATM, registre și avize tehnice

Unul dintre elementele cele mai interesante ale proiectului românesc este că nu se limitează la transpunerea instituțională minimă. Textul introduce și o dimensiune operațională locală: terminalele de tip Crypto ATM ar urma să intre sub un regim de avizare tehnică, monitorizare și evidență într-un registru național unic administrat de ICI. În plus, sunt prevăzute taxe și tarife pentru activitățile desfășurate de ICI și ADR.

Această abordare sugerează că statul român încearcă să trateze piața cripto nu doar ca pe o zonă de conformare europeană, ci și ca pe un ecosistem care trebuie mapat, inventariat și supravegheat la nivel local. Din perspectivă de politică publică, este un semn că Bucureștiul vrea să închidă una dintre vulnerabilitățile majore ale pieței: existența unor activități și infrastructuri care, până acum, au fost mai greu de încadrat într-un sistem coerent de monitorizare.

Miza reală: protecția investitorilor și accesul la piața unică

La nivel oficial, Guvernul vorbește despre funcționarea adecvată a pieței naționale a criptoactivelor și despre creșterea nivelului de protecție a investitorilor. În realitate, miza este dublă. Pe de o parte, MiCA încearcă să reducă riscul unei piețe în care utilizatorii retail intră într-un teritoriu slab reglementat. Pe de altă parte, noul cadru oferă companiilor conforme o rută mai clară către accesul transfrontalier în piața unică europeană.

Pentru actorii legitimi din industrie, această uniformizare poate deveni un avantaj strategic: mai puțină fragmentare, mai multă predictibilitate juridică și o bază mai solidă pentru extindere în alte state membre. Pentru investitori, beneficiul promis este altul: mai multă transparență, obligații mai stricte pentru furnizori și o supraveghere mai clar conturată. ESMA descrie explicit MiCA drept cadrul prin care UE introduce reguli uniforme privind transparența, autorizarea, supravegherea și protecția investitorilor pe piața criptoactivelor.

România, pe ultima sută de metri pentru armonizarea legislației pentru activele cripto

Regimul european pentru active cripto este deja în aplicare, iar statele membre au trebuit să își organizeze mecanismele interne pentru a evita golurile de implementare. ESMA arată că România se află printre jurisdicțiile care au comunicat o perioadă de tranziție de până la 18 luni pentru actorii deja activi pe piață, ceea ce înseamnă că fereastra de adaptare există, dar nu este nelimitată.

România are un termen destul de scurt pentru a transforma rapid normele europene în proceduri locale funcționale. Pentru autorități, provocarea va fi capacitatea administrativă. Pentru piață, provocarea va fi trecerea de la flexibilitatea unei zone gri la disciplina unui regim de autorizare complet.