Românii strâng cureaua: cheltuielile de 1 Iunie sunt mai mici decât de Crăciun, iar teama de scumpiri domină anul 2026

Ziua Copilului nu mai reprezintă un moment de consum spectaculos pentru majoritatea familiilor din România. Deși 1 Iunie este asociată cu daruri, ieșiri în familie și activități dedicate celor mici, românii cheltuie considerabil mai puțin comparativ cu alte perioade festive precum Crăciunul, Revelionul sau Black Friday. În același timp, creșterea costului vieții, riscul unei recesiuni și presiunea cheltuielilor neprevăzute îi determină pe tot mai mulți să fie prudenți cu banii.

Două studii publicate recent conturează imaginea unei populații preocupate în primul rând de stabilitatea financiară și de protejarea bugetului personal într-un context economic marcat de incertitudine.

Ziua Copilului nu generează valuri de cumpărături

Potrivit Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociația CFA România cu sprijinul UniCredit Bank, doar 12% dintre români afirmă că fac cumpărături mai multe decât de obicei cu ocazia Zilei Copilului.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Procentul este mult sub nivelul înregistrat în alte perioade ale anului. De exemplu, 63% dintre respondenți spun că își cresc semnificativ cheltuielile de Crăciun și Revelion, în timp ce 39% cumpără mai mult în perioada promoțiilor de Black Friday.

Datele sugerează că, deși 1 Iunie rămâne o sărbătoare importantă pentru familii, aceasta nu produce un impact major asupra consumului, în special într-un climat economic în care oamenii sunt tot mai atenți la fiecare leu cheltuit.

Specialiștii observă că românii au devenit mai selectivi atunci când vine vorba despre achizițiile dedicate copiilor și preferă să se concentreze pe experiențe sau activități cu costuri controlate, în locul unor cumpărături ample.

Cumpărăturile impulsive continuă să existe

Chiar dacă prudența financiară este tot mai prezentă, tentația cumpărăturilor spontane nu a dispărut. Aproximativ un sfert dintre participanții la studiu recunosc că fac achiziții impulsive în perioadele cu încărcătură emoțională sau comercială ridicată.

Alți 41% spun că se lasă influențați doar ocazional de astfel de impulsuri. Fenomenul este alimentat atât de campaniile de marketing, cât și de dorința de a oferi cadouri sau de a marca anumite momente speciale.

Totuși, diferența față de anii anteriori este că mulți consumatori încearcă să își stabilească limite clare înainte de a merge la cumpărături.

Majoritatea românilor își fac buget înainte de cumpărături

Studiul CFA România arată că 68% dintre respondenți își stabilesc un buget înainte de a cumpăra cadouri sau produse aflate la reducere. Această disciplină financiară este însă pusă deseori la încercare. Aproape același procent recunoaște că a depășit suma planificată cel puțin o dată sau chiar în mod frecvent.

Situația reflectă conflictul dintre dorința de a controla cheltuielile și presiunea emoțională generată de perioadele festive sau de promoțiile agresive.

Economiștii atrag atenția că depășirea repetată a bugetului poate afecta echilibrul financiar al gospodăriilor, mai ales într-un an în care costurile de trai continuă să crească.

Educația financiară începe încă din copilărie

Autorii studiului consideră că Ziua Copilului poate deveni și un moment potrivit pentru lecții despre bani și responsabilitate. Concluziile cercetării subliniază că părinții pot folosi această ocazie pentru a-i învăța pe copii diferența dintre dorințe și nevoi, importanța economisirii și valoarea reală a unei experiențe, dincolo de costul ei. Potrivit Florentinei Almăjanu, director general al CFA România, relația cu banii se formează mult mai devreme decât cred mulți adulți.

Ea susține că cei mici învață în primul rând din exemplele pe care le văd în familie și că implicarea lor în decizii simple privind cheltuielile poate contribui la dezvoltarea unor obiceiuri financiare sănătoase.

Încurajarea copiilor să compare opțiuni, să stabilească priorități și să nu cheltuiască imediat toate resursele disponibile reprezintă pași importanți pentru formarea unei culturi financiare echilibrate.

Scumpirile au devenit principala preocupare a românilor

Dacă studiul CFA România arată cum se comportă consumatorii în perioade festive, o cercetare realizată de tbi bank explică motivele pentru care aceștia sunt atât de precauți.

Conform sondajului, 68% dintre români consideră că cea mai mare amenințare pentru următoarele 12 luni este creșterea costului vieții.

Inflația, facturile mai mari și prețurile ridicate la alimente și servicii continuă să afecteze percepția populației asupra situației economice.

Pentru mulți, prioritatea nu mai este creșterea nivelului de trai, ci menținerea stabilității financiare și evitarea dezechilibrelor bugetare.

Teama de recesiune și cheltuieli neprevăzute este în creștere

Pe lângă scumpiri, 42% dintre respondenți se tem de o posibilă criză economică, iar 40% sunt îngrijorați de apariția unor cheltuieli neprevăzute majore.

Problemele medicale, reparațiile urgente ale locuinței sau ale autoturismului și alte situații neplanificate sunt considerate riscuri serioase pentru bugetul familiei.

Percepția generală este că economia traversează o perioadă fragilă. Aproape jumătate dintre cei chestionați cred că România riscă să intre într-o criză economică cu efecte importante asupra populației, iar peste 21% consideră că un astfel de scenariu este practic inevitabil.

Pesimismul domină perspectivele economice

Mai mult de jumătate dintre români privesc cu pesimism următoarele 12 luni. Potrivit sondajului tbi bank, 52,9% dintre respondenți au o perspectivă negativă asupra evoluției economiei, iar aproape o treime spun că privesc situația cu resemnare.

În ceea ce privește locurile de muncă, cei mai mulți estimează că situația profesională va rămâne neschimbată, însă există și categorii importante care se așteaptă la dificultăți.

Unul din cinci respondenți se teme de deteriorarea condițiilor de muncă sau a veniturilor, iar aproape 14% intenționează să își caute un loc de muncă mai bine plătit.

Reducerea consumului devine strategie de supraviețuire

În contextul acestor temeri, mulți români sunt pregătiți să își reducă nivelul de consum. Aproape 37% cred că vor cheltui mai puțin în perioada următoare, iar 31% se așteaptă ca presiunea financiară să afecteze inclusiv cheltuielile esențiale.

Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că vor încerca să reducă datoriile și să limiteze cheltuielile, în timp ce aproape o treime vor să își crească rezervele financiare și să evite riscurile. Un procent semnificativ recunoaște că intră într-o etapă pe care o descrie drept „supraviețuire financiară”, în care prioritatea este păstrarea echilibrului bugetar și evitarea problemelor economice.

Prudența financiară devine noua regulă

Datele celor două studii indică o schimbare importantă în comportamentul financiar al românilor.

Dacă în trecut perioadele festive generau valuri consistente de consum, în 2026 domină o atitudine mult mai precaută. Familiile își planifică atent cheltuielile, încearcă să economisească și evită angajamentele financiare pe termen lung.

Aproape jumătate dintre respondenți spun că adoptă o strategie de „prudență calculată”, preferând siguranța în locul riscurilor. Totodată, mulți amână decizii importante până când vor avea o imagine mai clară asupra direcției economiei.