România se numără printre statele europene în care costurile pentru încărcarea rapidă a mașinilor electrice sunt semnificativ mai ridicate decât media regională, potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță. Conform evaluării, tariful practicat pentru încărcarea rapidă ajunge la aproximativ 0,43 euro/kWh, un nivel comparabil cu cel din Austria și aproape dublu față de cel întâlnit în state precum Spania sau Croația.
Datele evidențiază o situație paradoxală, în condițiile în care prețul angro al energiei electrice din România nu este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, utilizatorii de vehicule electrice sunt nevoiți să achite tarife finale considerabil mai mari pentru alimentarea rapidă a bateriilor. Potrivit analizei, această diferență este determinată în principal de lipsa unei concurențe reale pe segmentul stațiilor de încărcare ultra-rapidă, dar și de strategiile comerciale adoptate de operatorii internaționali, care tratează România drept o piață de tranzit, cu volum redus și capacitate limitată de negociere.
Analiza arată că „faptul că România apare în aplicaţia Tesla cu un tarif de 0,43 euro/kWh exact ca în Austria şi aproape dublu faţă de Spania sau Croaţia – nu mai poate fi explicat prin accidente de piaţă sau fluctuaţii temporare”. Potrivit documentului, situația este „rezultatul unei strategii comerciale deliberate, aplicate într-o piaţă considerată marginală, de tranzit şi cu putere redusă de negociere”.
În evaluarea realizată de expertul AEI, România nu este percepută de marii operatori ca o piață de volum, ci mai degrabă ca una de siguranță, unde infrastructura de încărcare este concentrată în câteva puncte strategice amplasate pe coridoare rutiere importante, destinate în special tranzitului regional.
Din această perspectivă, „în lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiţie şi operare sunt recuperate printr-un preţ mai mare pe kWh. Cu alte cuvinte, puţini plătesc mult, în loc ca mulţi să plătească puţin”.
Această logică economică este explicată drept o consecință a gradului redus de utilizare a stațiilor de încărcare rapidă, comparativ cu alte piețe europene unde numărul de utilizatori este mai mare și concurența între operatori este mai accentuată.
Potrivit studiului, state precum Ungaria sau Polonia practică tarife semnificativ mai reduse pentru încărcarea rapidă a vehiculelor electrice, ceea ce sugerează că diferențele nu sunt generate de poziționarea geografică sau de costurile energiei electrice, ci de nivelul de utilizare și de competiția locală existentă pe piață.
Autorul analizei atrage atenția asupra faptului că România nu dispune încă de o competiție reală în zona stațiilor de încărcare ultra-rapidă. Rețeaua este limitată, acoperirea rămâne redusă în afara marilor orașe, iar alternativele pentru utilizatori sunt puține.
În acest context, „preţul nu este constrâns de piaţă, ci dictat de operator”, iar furnizorii de servicii de încărcare pot aplica politici tarifare adaptate unor piețe percepute ca fiind mai riscante sau cu un ritm lent de adopție a mobilității electrice.
De asemenea, analiza menționează că politica regională de preț aplicată de Tesla tratează Europa de Est drept o zonă în care investițiile trebuie amortizate într-un interval mai scurt de timp, din cauza riscurilor asociate, precum instabilitatea legislativă, infrastructura rutieră insuficient dezvoltată sau ritmul relativ lent de creștere al parcului auto electric.
Toți acești factori sunt reflectați în prețul final plătit de utilizatorii români, chiar dacă energia electrică achiziționată de operatori nu este neapărat mai scumpă decât în alte state europene.
Președintele AEI a făcut referire și la exemplul Serbiei, unde încărcarea vehiculelor electrice este oferită gratuit în anumite rețele, ca măsură de stimulare a pieței. Potrivit acestuia, operatorii pot adopta strategii flexibile atunci când doresc să accelereze dezvoltarea unei piețe emergente.
În opinia sa, problema nu se limitează doar la nivelul actual al tarifului de 0,43 euro/kWh, ci la semnalul transmis de acesta, respectiv faptul că România este percepută drept o piață în care prețurile pot fi menținute la un nivel ridicat în lipsa unei mase critice de utilizatori.