Banca Națională a Elveției reduce dobânda la zero. Decizia a declanșat unde de șoc pe piața financiară

O mișcare istorică a Băncii Naționale a Elveției (SNB) a zguduit joi piețele financiare, după ce instituția a anunțat că reduce dobânda de politică monetară la zero, scrie Financial Times. Această decizie vine pe fondul unui franc elvețian tot mai puternic și al unei inflații care continuă să dezamăgească.

În contextul tensiunilor comerciale globale alimentate de politicile administrației Trump, francul elvețian a devenit din nou un refugiu pentru investitori. Această apreciere spectaculoasă a monedei elvețiene a pus SNB într-o poziție dificilă, forțând banca să ia măsuri pentru a limita efectele negative asupra economiei.

Joi, consiliul de conducere al SNB a aprobat o reducere de un sfert de punct procentual, aducând dobânda la nivelul zero. Deși economiștii anticipau această decizie, este pentru prima dată când Elveția – una dintre puținele țări care au experimentat dobânzi negative – ajunge la acest prag, în încercarea de a combate inflația scăzută și de a tempera aprecierea francului.

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Inflația, sub așteptări și francul în ascensiune

După anunțul SNB, francul elvețian s-a întărit, ajungând la paritate cu dolarul american, la un curs de SFr0,819 pentru un dolar. Această reacție a pieței a venit pe fondul unor date economice îngrijorătoare: inflația anuală a scăzut la minus 0,1% în luna mai, marcând prima valoare negativă din ultimii patru ani.

Aprecierea francului – care a crescut cu 10% față de dolar de la începutul anului – a redus semnificativ costul importurilor, amplificând presiunea dezinflaționistă. Această evoluție a complicat semnificativ deciziile de politică monetară ale SNB.

SNB caută echilibru, evitând acuzațiile de manipulare valutară

Creșterea rapidă a francului elvețian a determinat SNB să acționeze cu prudență, pentru a nu atrage critici din partea Statelor Unite, care au plasat Elveția pe o listă de supraveghere pentru posibile manipulări valutare în timpul primului mandat al lui Donald Trump.

Analiștii consideră că reducerea dobânzii reprezintă o soluție mai sigură din punct de vedere diplomatic decât intervențiile directe pe piața valutară.

„Banca centrală anticipează că ritmul de creștere al economiei globale va încetini în următoarele trimestre”, a declarat SNB în comunicatul emis joi. „Inflația din SUA este probabil să crească în următoarele trimestre. În Europa, în schimb, se așteaptă o scădere suplimentară a presiunii inflaționiste. Presiunea inflaționistă a scăzut comparativ cu trimestrul anterior. Prin relaxarea politicii monetare de astăzi, SNB contracarează această presiune scăzută a inflației”, se mai arată în comunicat.

Fără schimbări în politica de intervenție pe piața valutară

Experții de la Capital Economics au subliniat că nu există nicio modificare în limbajul comunicatului SNB privind intervențiile pe piața valutară și nici vreo referire directă la forța francului.

„Acest lucru susține opinia noastră că SNB nu intenționează să utilizeze intervențiile valutare ca principal instrument pentru relaxarea politicii monetare în viitorul apropiat”, au explicat analiștii.

Elveția, pionieră a dobânzilor negative

Elveția a introdus pentru prima dată dobânzi negative în decembrie 2014, când SNB a stabilit rata depozitelor la minus 0,25%, pentru a limita aprecierea francului pe fondul fluxurilor de capital refugiate. Ulterior, dobânda a fost redusă până la minus 0,75%, cel mai scăzut nivel din lume, această politică fiind menținută peste șapte ani, până în 2022, ceea ce a reprezentat una dintre cele mai lungi perioade cu dobânzi negative la nivel global.

Impactul asupra băncilor elvețiene

Reducerea dobânzii la zero pune băncile elvețiene într-o situație delicată: acestea nu mai câștigă dobândă pentru rezervele depuse la SNB, dar, teoretic, au acum mai puține motive să transfere aceste costuri către clienți.

Rămâne de văzut cum va evolua situația pe piața financiară elvețiană și ce măsuri suplimentare va lua SNB pentru a-și proteja economia în fața provocărilor globale. Un lucru este cert: decizia de joi marchează un nou capitol în istoria politicii monetare a Elveției.