Prima pagină » Banca Națională a Elveției reduce dobânda la zero. Decizia a declanșat unde de șoc pe piața financiară

Banca Națională a Elveției reduce dobânda la zero. Decizia a declanșat unde de șoc pe piața financiară

Banca Națională a Elveției reduce dobânda la zero. Decizia a declanșat unde de șoc pe piața financiară
Banca Națională a Elveției reduce dobânda la zero. Foto: Freepik

O mișcare istorică a Băncii Naționale a Elveției (SNB) a zguduit joi piețele financiare, după ce instituția a anunțat că reduce dobânda de politică monetară la zero, scrie Financial Times. Această decizie vine pe fondul unui franc elvețian tot mai puternic și al unei inflații care continuă să dezamăgească.

În contextul tensiunilor comerciale globale alimentate de politicile administrației Trump, francul elvețian a devenit din nou un refugiu pentru investitori. Această apreciere spectaculoasă a monedei elvețiene a pus SNB într-o poziție dificilă, forțând banca să ia măsuri pentru a limita efectele negative asupra economiei.

Joi, consiliul de conducere al SNB a aprobat o reducere de un sfert de punct procentual, aducând dobânda la nivelul zero. Deși economiștii anticipau această decizie, este pentru prima dată când Elveția – una dintre puținele țări care au experimentat dobânzi negative – ajunge la acest prag, în încercarea de a combate inflația scăzută și de a tempera aprecierea francului.

Inflația, sub așteptări și francul în ascensiune

După anunțul SNB, francul elvețian s-a întărit, ajungând la paritate cu dolarul american, la un curs de SFr0,819 pentru un dolar. Această reacție a pieței a venit pe fondul unor date economice îngrijorătoare: inflația anuală a scăzut la minus 0,1% în luna mai, marcând prima valoare negativă din ultimii patru ani.

Aprecierea francului – care a crescut cu 10% față de dolar de la începutul anului – a redus semnificativ costul importurilor, amplificând presiunea dezinflaționistă. Această evoluție a complicat semnificativ deciziile de politică monetară ale SNB.

SNB caută echilibru, evitând acuzațiile de manipulare valutară

Creșterea rapidă a francului elvețian a determinat SNB să acționeze cu prudență, pentru a nu atrage critici din partea Statelor Unite, care au plasat Elveția pe o listă de supraveghere pentru posibile manipulări valutare în timpul primului mandat al lui Donald Trump.

Analiștii consideră că reducerea dobânzii reprezintă o soluție mai sigură din punct de vedere diplomatic decât intervențiile directe pe piața valutară.

„Banca centrală anticipează că ritmul de creștere al economiei globale va încetini în următoarele trimestre”, a declarat SNB în comunicatul emis joi. „Inflația din SUA este probabil să crească în următoarele trimestre. În Europa, în schimb, se așteaptă o scădere suplimentară a presiunii inflaționiste. Presiunea inflaționistă a scăzut comparativ cu trimestrul anterior. Prin relaxarea politicii monetare de astăzi, SNB contracarează această presiune scăzută a inflației”, se mai arată în comunicat.

Fără schimbări în politica de intervenție pe piața valutară

Experții de la Capital Economics au subliniat că nu există nicio modificare în limbajul comunicatului SNB privind intervențiile pe piața valutară și nici vreo referire directă la forța francului.

„Acest lucru susține opinia noastră că SNB nu intenționează să utilizeze intervențiile valutare ca principal instrument pentru relaxarea politicii monetare în viitorul apropiat”, au explicat analiștii.

Elveția, pionieră a dobânzilor negative

Elveția a introdus pentru prima dată dobânzi negative în decembrie 2014, când SNB a stabilit rata depozitelor la minus 0,25%, pentru a limita aprecierea francului pe fondul fluxurilor de capital refugiate. Ulterior, dobânda a fost redusă până la minus 0,75%, cel mai scăzut nivel din lume, această politică fiind menținută peste șapte ani, până în 2022, ceea ce a reprezentat una dintre cele mai lungi perioade cu dobânzi negative la nivel global.

Impactul asupra băncilor elvețiene

Reducerea dobânzii la zero pune băncile elvețiene într-o situație delicată: acestea nu mai câștigă dobândă pentru rezervele depuse la SNB, dar, teoretic, au acum mai puține motive să transfere aceste costuri către clienți.

Rămâne de văzut cum va evolua situația pe piața financiară elvețiană și ce măsuri suplimentare va lua SNB pentru a-și proteja economia în fața provocărilor globale. Un lucru este cert: decizia de joi marchează un nou capitol în istoria politicii monetare a Elveției.

Alte articole importante
Meta agită piața AI: contractul cu Scale AI determină Google să-și oprească unele inițiative
Meta agită piața AI: contractul cu Scale AI determină Google să-și oprească unele inițiative
La doar câteva ore după ce Meta a anunțat o investiție uriașă de 14,3 miliarde de dolari în Scale AI, efectele nu au întârziat să apară: Google a oprit brusc mai multe proiecte, xAI și OpenAI au pus pauză colaborărilor, iar un investitor a decis să se retragă complet.  Google închide proiecte peste noapte după […]
Trenul Leon, primul DMU produs integral în România postbelică, ajunge azi în București
Trenul Leon, primul DMU produs integral în România postbelică, ajunge azi în București
După aproape opt decenii de pauză în producția internă de trenuri Diesel, România scrie istorie în transportul feroviar: primul automotor construit integral în țară după cel de-al Doilea Război Mondial – trenul Leon – ajunge azi în București. Trenul Leon – un simbol al renașterii feroviare românești După o pauză de aproape opt decenii în […]
Piața de capital stă cu ochii pe conflictul Israel-Iran. Consecințele economice sunt grave dacă SUA intră în acțiune, avertizează economiștii și investitorii
Piața de capital stă cu ochii pe conflictul Israel-Iran. Consecințele economice sunt grave dacă SUA intră în acțiune, avertizează economiștii și investitorii
Tensiunile din Orientul Mijlociu și posibila implicare militară a Statelor Unite în conflictul Israel-Iran ar putea declanșa o scădere abruptă a piețelor financiare globale, avertizează economiștii și investitorii. Creșterea spectaculoasă a prețurilor petrolului, combinată cu incertitudinile generate de politica tarifară a președintelui Donald Trump, pune deja presiune pe economia mondială, iar o escaladare a războiului […]
Creșterea datoriei publice SUA ridică riscuri sistemice, în timp ce GOP evită măsuri fiscale sustenabile
Creșterea datoriei publice SUA ridică riscuri sistemice, în timp ce GOP evită măsuri fiscale sustenabile
Un nou raport al Biroului Congresional pentru buget trage un semnal de alarmă: megalegea fiscală și economică a republicanilor ar putea adăuga peste 2,8 trilioane de dolari la creșterea datoriei publice a SUA. Cu toate acestea, liderii GOP rămân neclintiți, respingând prognozele oficiale și bazându-se pe estimări economice optimiste de la Casa Albă, contrazise de […]
Investițiile străine directe în România, în continuă creștere. Capitala domină topul celor mai atractive orașe
Investițiile străine directe în România, în continuă creștere. Capitala domină topul celor mai atractive orașe
România înregistrează o performanță economică remarcabilă: investițiile străine directe au crescut cu 57% într-un singur an, poziționând țara pe locul doi în Europa Centrală și de Est. Capitala, București, atrage aproape jumătate din aceste investiții, în timp ce orașe precum Constanța, Oradea sau Brăila intră tot mai ferm în cursa pentru fonduri internaționale. Cu toate […]
Activele înghețate ale Rusiei, transformate în sursă de venit pentru UE: Bruxelles-ul pregătește noi strategii financiare
Activele înghețate ale Rusiei, transformate în sursă de venit pentru UE: Bruxelles-ul pregătește noi strategii financiare
Uniunea Europeană pregătește o mutare strategică de proporții prin care vrea să folosească activele înghețate ale Rusiei – în valoare de aproape 200 de miliarde de euro – pentru a obține profituri mai mari în sprijinul Ucrainei, fără a atinge capitalul de bază. Activele înghețate ale Rusiei, investiții cu risc și sprijin pe termen lung […]