Bilanț cu turbulențe: aproape 9 milioane dispărute sub radarul Autorității Aeronautice (AACR), descoperite de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a descoperit recent două deficiențe majore în activitatea Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), cu un impact financiar care se apropie de pragul de 9 milioane de lei. Prima vizează plata unei despăgubiri de aproape un milion de lei, în urma unei hotărâri judecătorești care a constatat existența unui caz de hărțuire morală în instituție. A doua are legătură cu reținerea ilegală a jumătate din profitul net obținut de AACR în anul 2022, sumă care trebuia să fie virată către bugetul de stat, conform legislației în vigoare.

Aproape un milion de lei pentru hărțuire morală, fără nicio investigație internă

În 2023, AACR a fost obligată printr-o decizie definitivă a instanței să plătească 993.041 lei către un angajat care a fost victima unei conduite catalogate de judecători drept „hărțuire morală”. Instanța a considerat că angajatul a fost expus unui comportament de natură să-i afecteze demnitatea la locul de muncă, scrie Puterea.ro.

Produsele vegane nu vor mai putea fi numite „burger” sau „șnițel”. UE le-a pus gând rău producătorilor de profil

14:44

Cum se schimbă industria luxului: de ce aleg bogații experiențele în locul obiectelor scumpe

14:02

Deși suma a fost achitată, auditorii Curții de Conturi au identificat două aspecte esențiale care ridică probleme privind modul în care instituția a gestionat acest caz. În primul rând, înregistrarea contabilă a fost realizată greșit — suma a fost trecută direct la capitolul cheltuieli curente, fără a fi reflectată anterior în contul 473, destinat „decontărilor din operații în curs de clarificare”. Această eroare contabilă poate afecta acuratețea bilanțului și poate distorsiona imaginea financiară a instituției, făcând ca o despăgubire să pară o cheltuială obișnuită.

În al doilea rând, AACR nu a inițiat nicio formă de cercetare administrativă, deși hotărârea instanței presupunea o responsabilitate clară a unor persoane din conducerea instituției sau din rândul personalului cu funcții superioare. Această lipsă de reacție contravine Legii contabilității nr. 82/1991, care prevede că instituțiile publice trebuie să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciilor atunci când acestea sunt constatate.

Decizia de a nu demara nicio investigație internă a fost luată în perioada în care conducerea AACR era asigurată de directorul general Nicolae Stoica. Neintervenția în acest caz poate fi interpretată ca un act de tolerare instituțională a abuzului sau, cel puțin, ca o pasivitate administrativă într-un caz confirmat juridic drept hărțuire morală la locul de muncă.

În lipsa unei cercetări administrative, posibilitatea recuperării prejudiciului dispare, iar cei aproape un milion de lei achitați ca despăgubire vor fi suportați integral de instituție, ceea ce echivalează cu o pierdere directă din fondurile publice gestionate de AACR.

Curtea de Conturi a solicitat explicit ca AACR să corecteze înregistrările contabile și să inițieze proceduri pentru identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor implicate, în vederea recuperării prejudiciului. Rămâne incert dacă noua conducere va da curs acestor recomandări sau va închide cazul în plan administrativ.

Profit de peste 15 milioane, dar fără contribuție la bugetul de stat

Cea de-a doua deficiență majoră constatată de Curtea de Conturi are legătură cu modul în care AACR a tratat profitul net obținut în 2022. Instituția a înregistrat un profit de 15.756.123 lei, dar nu a virat către bugetul de stat 50% din această sumă, așa cum prevede în mod expres Ordonanța Guvernului nr. 64/2001. Această reglementare obligă regiile autonome și entitățile de stat autofinanțate să verse jumătate din profitul net în bugetul public.

AACR a reținut întreaga sumă, argumentând că în 2020 a înregistrat pierderi de aproximativ 15 milioane de lei, care ar fi trebuit acoperite din profitul actual. Această justificare a fost respinsă de auditori, care au subliniat că acoperirea pierderilor din anii anteriori se poate face din rezervele contabile disponibile, nu din profitul anului în curs.

În cazul AACR, rezervele contabile depășeau 34 de milioane de lei — mai mult decât suficient pentru a acoperi pierderea din 2020 fără a afecta obligația legală de a vira la stat jumătate din profitul din 2022.

Refuzul de a efectua plata către buget a generat un prejudiciu direct de 7.878.061 lei, bani care ar fi trebuit să ajungă în fondul general consolidat al statului. Conform prevederilor legale, aceste sume pot fi utilizate în domenii precum infrastructura publică, sistemul sanitar, învățământul sau, ironic, chiar siguranța aeriană — domeniul de activitate al AACR.

Regulile legii, ignorate

Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, în articolul 1, alineatul (1), stipulează clar obligația ca jumătate din profitul net al regiilor autonome să fie distribuit către bugetul de stat. Excepțiile pot fi aprobate doar de Guvern, prin derogări speciale, însă AACR nu a solicitat o astfel de derogare și nici nu a prezentat o justificare care să permită abaterea de la normă.

Prin urmare, AACR s-a plasat în afara cadrului legal, ceea ce deschide posibilitatea unor consecințe financiare și administrative semnificative. Curtea de Conturi a atras atenția că instituția ar putea fi obligată să achite suma datorată împreună cu penalități de întârziere. De asemenea, dacă se dovedește că refuzul virării sumelor a fost deliberat, conducerea instituției poate fi trasă la răspundere patrimonială pentru prejudiciul cauzat bugetului public.

Totodată, Ministerul Transporturilor, în a cărui subordine se află AACR, poate fi implicat în acest caz, fiind responsabil de monitorizarea și controlul execuției bugetare a entităților din subordine. Lipsa unor măsuri de supraveghere sau de corecție poate atrage răspunderea ministerială pentru deficiențele constatate.

Măsurile cerute de Curtea de Conturi

Ca urmare a celor două constatări, Curtea de Conturi a formulat mai multe cerințe adresate AACR:

• corectarea evidențelor contabile;

• declanșarea unei cercetări administrative pentru despăgubirea plătită;

• declararea și virarea sumelor neplătite către buget, plus eventualele penalități;

• revizuirea politicilor contabile și financiare ale AACR.

Raportul Curții de Conturi aduce astfel în atenție două aspecte sensibile din activitatea unei instituții publice din sectorul aeronautic, aflată în subordinea directă a Ministerului Transporturilor, și deschide posibilitatea unor anchete și corecții ulterioare care ar putea influența nu doar bugetul instituției, ci și încrederea în buna sa administrare.