BNR: Datoria externă a României a crescut cu 23,8 miliarde de euro anul trecut. Trezoreria are de rambursat în 2026 cea mai mare sumă din istorie

România intră în 2026 cu un dublu record: datoria externă urcă la 227 miliarde euro, iar Trezoreria trebuie să ramburseze circa 30 de miliarde de euro – cel mai mare volum anual din istorie.

Datele publicate luni de Banca Națională a României (BNR) arată că datoria externă totală a României a ajuns la 227,3 miliarde euro la final de 2025, în creștere cu 23,8 miliarde euro față de anul anterior.

Datoria pe termen lung a crescut accelerat

Structura e dominată de datoria pe termen lung  – aproape 79% din total –  însă ritmul de creștere indică o dependență tot mai mare de finanțarea externă pentru acoperirea dezechilibrelor interne.

Inflația coboară ușor la început de an: 9,62% în ianuarie 2026, potrivit INS

17:30

Ploile schimbă radical perspectivele din economie. Producția agricolă a României ar putea exploda în 2026

15:39

În contextul în care România se împrumută la dobânzi încă ridicate, o creștere accelerată a datoriei pe termen lung se traduce în costuri bugetare și financiare mai persistente (dobânzi plătite ani la rând), chiar dacă riscul imediat de refinanțare scade.

”În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro la 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,8% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,916 miliarde euro (21,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,6% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.

Gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt este de 104,8%

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,2% în perioada ianuarie – decembrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2025 a fost de 6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2025 a fost de 104,8%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.

Economia continuă să consume mai mult decât produce

În paralel, deficitul de cont curent rămâne la un nivel ridicat – 30,127 miliarde euro în 2025, comparativ cu 28,853 miliarde euro în 2024.  Cifrele arată că economia continuă să consume mai mult decât produce. Diferența este acoperită prin capital extern: investiții directe, dar mai ales datorie.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 637 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 369 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,861 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.

Investițiile străine directe acoperă doar mică parte din deficitul de cont curent

Investițiile străine directe au crescut la 8,15 miliarde euro, însă ele acoperă doar o fracțiune din deficitul de cont curent. Restul se finanțează prin împrumuturi – publice sau private.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 8,153 miliarde euro (comparativ cu 5,602 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 6,185 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,968 miliarde euro.

2026: anul scadențelor record

În acest context, presiunea se mută explicit în zona finanțelor publice. Potrivit unui raport al Erste Group, România trebuie să ramburseze în 2026 datorii de aproximativ 150 miliarde lei (circa 30 miliarde euro) – cel mai ridicat nivel anual din istorie. Volumul este cu peste 50% mai mare decât în 2025, când scadențele au totalizat 99 miliarde lei. Ianuarie este luna cu cele mai mari plăți, iar Trezoreria a început deja rambursările.

Presiune majoră pe piața internă: 127 miliarde lei către creditori locali

Din totalul scadențelor din 2026, 127 miliarde lei trebuie rambursate creditorilor interni, iar 32 miliarde lei reprezintă titluri de stat retail, subscrise de populație în anii anteriori, atrași de randamentele superioare depozitelor bancare

Acest detaliu este critic. O parte semnificativă din datoria statului este finanțată intern – prin bănci și populație – ceea ce reduce riscul valutar, dar amplifică presiunea pe lichiditatea sistemului financiar local.

Datele BNR indică o lichiditate bună pe termen scurt

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 40% anul trecut, mai arată analiza Erste. Analiștii avertizează că reducerea costului finanțării este condiționată de stabilitate politică, credibilitate fiscală și reducerea deficitului bugetar

Datele BNR arată însă o poziție relativ solidă pe termen scurt: rezervele valutare acoperă 6 luni de importuri, acoperirea datoriei externe pe termen scurt depășește 100%. Aceste cifre oferă un tampon de lichiditate. Însă problema nu este una de criză imediată, ci de traiectorie, ceea ce înseamnă că 2026 devine anul de stres pentru finanțele publice.