Bruxelles-ul analizează ajutorul pentru Cernavodă: de ce investiția de miliarde intră sub lupa Comisiei Europene

Comisia Europeană a declanșat o investigație aprofundată privind sprijinul financiar pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Decizia vine în contextul unor îndoieli legate de respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat.

Proiectul, considerat strategic pentru securitatea energetică a României, vizează prelungirea duratei de viață a Unității 1 cu încă 30 de ani și menținerea capacității actuale de producție, de 706 MW.

Proiect de 3,2 miliarde de euro pentru încă trei decenii de funcționare

În ianuarie 2026, România a notificat oficial Bruxelles-ului planul de finanțare pentru modernizarea reactorului, care a fost pus în funcțiune în 1996. În prezent, acesta acoperă aproximativ 10% din necesarul național de energie electrică, transmite Agerpres.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Operatorul centralei, Nuclearelectrica, controlat majoritar de statul român, ar urma să beneficieze de un pachet complex de sprijin în valoare totală estimată la 3,2 miliarde de euro.

Planul include patru instrumente principale: un grant direct de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru creditele contractate, un contract pentru diferență (CfD) pe o perioadă de 30 de ani și un mecanism de protecție împotriva modificărilor legislative.

Obiectivul declarat al autorităților este asigurarea unei surse stabile de energie cu emisii reduse de carbon și consolidarea independenței energetice a României.

De ce ridică Bruxelles-ul semne de întrebare

Deși evaluarea preliminară a Comisiei Europene recunoaște necesitatea proiectului, instituția europeană consideră că există semne de întrebare privind proporționalitatea și impactul ajutorului acordat.

Una dintre principalele preocupări vizează dimensiunea pachetului de sprijin și riscul ca acesta să depășească nivelul necesar pentru realizarea investiției. Oficialii europeni analizează dacă nu cumva riscurile sunt transferate excesiv către stat, în detrimentul unei discipline economice eficiente din partea beneficiarului.

„Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanță un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar”, se arată în comunicatul instituției.

Contractele pentru diferență, în centrul analizei

Un punct sensibil al investigației îl reprezintă mecanismul de tip contract pentru diferență (CfD), menit să garanteze venituri stabile pentru operator pe termen lung.

Comisia Europeană consideră că anumite elemente ale acestui mecanism nu oferă suficiente stimulente pentru eficiență în operare și întreținere. De asemenea, există temeri că beneficiile ar putea fi transferate indirect către anumite categorii de participanți la piață sau chiar către consumatori, fără garanții clare.

În acest context, Bruxelles-ul analizează dacă schema respectă noile reguli europene privind piața energiei electrice, inclusiv prevederile din Regulamentul adoptat în 2024.

Investigația deschide ușa observațiilor din partea pieței

Deschiderea unei investigații aprofundate nu reprezintă o decizie finală, ci o etapă procedurală care permite României și altor părți interesate să transmită observații și argumente.

Autoritățile europene vor analiza în continuare dacă măsurile propuse sunt necesare, proporționale și compatibile cu regulile privind concurența. În paralel, vor fi evaluate și efectele asupra pieței interne și asupra schimburilor comerciale din Uniunea Europeană.

Energia nucleară, decizie națională, dar cu reguli europene stricte

Potrivit cadrului legal european, statele membre au libertatea de a-și stabili propriul mix energetic, inclusiv decizia de a investi în energie nucleară. Totuși, orice sprijin public trebuie să respecte condițiile impuse de Uniunea Europeană privind ajutoarele de stat.

Evaluarea se face în baza articolului 107 din Tratatul privind funcționarea UE, care permite sprijinirea unor activități economice, cu condiția ca ajutorul să fie justificat, proporțional și să nu distorsioneze concurența.

Miza: securitatea energetică și decarbonizarea

Modernizarea reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă este considerată esențială pentru menținerea unei producții stabile de energie cu emisii reduse de carbon.

În contextul în care unitatea actuală ar urma să ajungă la finalul duratei de viață în 2027, extinderea operării pentru încă trei decenii este văzută ca o soluție strategică pentru evitarea unui deficit de producție.

Proiectul se înscrie și în obiectivele mai largi ale Uniunii Europene privind tranziția energetică și reducerea emisiilor, însă implementarea sa depinde acum de rezultatul investigației în curs.