România riscă să piardă mai mult decât procesele cu Bruxelles-ul. Avertismentul dur din sectorul energetic

România se află într-un moment critic în domeniul energetic, iar miza depășește cu mult eventualele sancțiuni sau proceduri de infringement deschise de instituțiile europene. Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, problema reală este lipsa unei strategii coerente și predictibile, într-un context în care Uniunea Europeană pune accent pe concurență, investiții și funcționarea liberă a pieței.

Într-o analiză publicată joi, specialistul susține că România continuă să gestioneze politica energetică prin măsuri temporare transformate în reguli permanente, prin intervenții administrative și modificări legislative frecvente, în timp ce Bruxelles-ul solicită stabilitate și respectarea mecanismelor pieței. Potrivit acestuia, dosarele de infringement reprezintă doar partea vizibilă a unei probleme mult mai ample, care afectează credibilitatea țării și capacitatea de a atrage investiții esențiale în sectorul energetic.

Piața energiei, între măsuri de urgență și lipsa predictibilității

În ultimii ani, autoritățile române au justificat intervențiile în piața energiei prin necesitatea protejării consumatorilor în fața crizei energetice și a exploziei prețurilor. Măsurile au fost considerate necesare într-o perioadă excepțională, însă, în opinia lui Chisăliță, acestea au depășit de mult statutul de soluții temporare.

Acțiunile software de pe Wall Street, în fața unui moment decisiv după una dintre cele mai spectaculoase reveniri din ultimii ani

11:17

Anthropic ia fața OpenAI în cursa pentru bursă. IPO-ul care poate schimba definitiv industria inteligenței artificiale

08:18

Plafonarea prețurilor, obligațiile de comercializare la tarife stabilite administrativ, restricțiile indirecte privind exporturile și modificările legislative repetate au creat un climat de incertitudine pentru companii și investitori.

Astfel, România transmite un mesaj contradictoriu pieței. Pe de o parte, solicită investiții de miliarde de euro pentru dezvoltarea producției de energie, modernizarea rețelelor și extinderea capacităților de stocare. Pe de altă parte, schimbările legislative frecvente îi fac pe investitori să se întrebe dacă regulile de astăzi vor mai fi valabile și mâine.

Bruxelles-ul cere concurență și formarea liberă a prețurilor

Potrivit analizei, procedurile europene privind piața gazelor naturale și cea a energiei electrice nu reprezintă simple dispute birocratice între autoritățile române și instituțiile europene.

În centrul acestor dosare se află principiile fundamentale ale pieței energetice europene: libera circulație a energiei, concurența între operatori și formarea prețurilor prin mecanisme de piață.

În viziunea Uniunii Europene, intervențiile permanente ale statului pot distorsiona concurența și pot afecta funcționarea pieței comune. Tocmai de aceea, Comisia Europeană urmărește cu atenție măsurile adoptate de statele membre și compatibilitatea acestora cu legislația comunitară.

Chisăliță consideră că România se află într-o poziție delicată, deoarece încearcă să mențină controlul administrativ asupra unor segmente importante ale pieței, în timp ce solicită sprijin financiar și investițional pentru proiecte strategice.

Investitorii au nevoie de reguli stabile, nu de schimbări peste noapte

Unul dintre principalele semnale de alarmă trase de specialist vizează relația dintre stat și mediul investițional.

Proiectele energetice necesită investiții uriașe și sunt construite pe perioade de zeci de ani. În aceste condiții, predictibilitatea legislativă devine un element esențial.

„Nicio companie nu poate planifica investiții de miliarde de euro într-un mediu în care o ordonanță de urgență poate modifica radical condițiile economice ale unui proiect”, avertizează expertul.

Pe lângă incertitudinea legislativă, România se confruntă și cu alte probleme structurale. Procedurile de autorizare pentru noile investiții sunt considerate greoaie, conectarea proiectelor la rețelele energetice întâmpină dificultăți, iar capacitatea administrativă a instituțiilor este limitată.

În multe situații, problema nu mai este lipsa legislației, ci incapacitatea autorităților de a aplica eficient regulile existente.

Noile reguli europene sporesc presiunea asupra statelor membre

Analiza atrage atenția și asupra noilor mecanisme de supraveghere implementate la nivel european. Uniunea Europeană acordă o importanță tot mai mare integrității piețelor energetice prin regulile REMIT, care urmăresc prevenirea manipulării pieței, transparența tranzacțiilor și consolidarea supravegherii sectorului.

Deși România nu se află în prezent în centrul unor investigații majore privind aceste aspecte, vulnerabilitățile există, iar lipsa unei piețe complet funcționale poate deveni o problemă pe termen lung. În acest context, autoritățile sunt nevoite să demonstreze că pot asigura un cadru transparent și competitiv, compatibil cu standardele europene.

Costul real nu sunt amenzile, ci pierderea credibilității

În opinia președintelui Asociației Energia Inteligentă, cea mai mare amenințare pentru România nu este reprezentată de eventualele sancțiuni financiare impuse de Bruxelles. Amenzile pot fi plătite, însă efectele asupra imaginii și credibilității sunt mult mai greu de reparat.

Fiecare procedură de infringement transmite un semnal negativ către investitori, instituții financiare și parteneri internaționali. Într-un domeniu precum energia, unde proiectele sunt complexe și necesită finanțări consistente, încrederea este un activ esențial.

În următorii ani, tranziția energetică europeană va mobiliza sute de miliarde de euro pentru investiții în producție, stocare, infrastructură și tehnologii verzi. Statele care oferă stabilitate și predictibilitate au șanse mai mari să atragă aceste resurse.

În schimb, țările care continuă să mizeze pe intervenționism și pe soluții de moment riscă să rămână în afara marilor fluxuri investiționale.

România poate deveni un actor regional important sau poate rata o oportunitate istorică

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România dispune de resurse importante și de un potențial semnificativ pentru a deveni unul dintre principalii actori energetici ai Europei de Sud-Est.

Totuși, atingerea acestui obiectiv depinde de capacitatea autorităților de a construi o piață modernă, competitivă și predictibilă.