Bugetul de Stat a fost aprobat de Parlament. Merge la promulgare, la Cotroceni

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, pe 5 februarie, Bugetul de Stat și Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, cu 254 de voturi „pentru” și 192 ,,împotrivă”. Bugetul este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. 

La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului pentru şomaj pe anul 2025 s-au avut în vedere: valoarea punctului de pensie de 2.032 de lei, creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2025 la 8.620 de lei, faţă de 8.118 lei estimat pentru 2024, scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2025 la 250.000 de persoane, de la 255.000 de persoane la finele anului 2024, scăderea ratei şomajului înregistrată, ajungând astfel la finele anului 2025 la 3,1% faţă de 3,2% la sfârşitul anului 2024.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost adoptat în forma elaborată de Guvern.

Inteligența Artificială schimbă centrele de putere globală. Cine controlează algoritmul, controlează realitatea

22:00

O adevărată explozie a vânzărilor din retail în China. Cât a crescut consumul și ce ascund cifrele din spatele succesului?

21:30

O situație aparte a avut loc în urmă cu o zi la aprobarea bugetului CCR. Discuțiile au fost oprite după ce deputatul USR Claudiu Năsui a cerut precizări în legătură cu un capitol din bugetul CCR care se referea la asistența socială, unde era propusă suma de 700.000 lei pentru decontarea medicamentelor angajaților instituției și foștilor judecători ieșiți la pensie, sumă care era zero anul trecut. Ulterior, parlamentarii au respins prevederea.

Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat pe 1 februarie de Guvern.

Votul a fost unul ,,fulger”. USR a votat împotrivă. 401 amendamente au fost respinse de majoritatea parlamentară.

Cele două proiecte de lege vor merge la promulgare la preşedintele ţării, iar după semnarea decretelor ele vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Faţă de forma Guvernului, în proiectul bugetului de stat au fost făcute, în Comisiile de buget, finanţe şi bănci, aproximativ 60 de modificări, care au fost aprobate de plenul reunit. Acestea vizează modificări de formă, rectificări, dar şi unele alocări de sume suplimentare, cele la multe – 34 de amendamente – la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru personalul clerical şi renovări, reparaţii sau construcţii de biserici.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat după adoptarea bugetului că sunt îndeplinite astfel condiţiile pentru ”a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii record, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării”.

”Parlamentul a adoptat, în această seară, bugetul pentru 2025! Avem, acum, baza pentru a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii record, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării. De mâine, intrăm în următoarea etapă – cea a implementării”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor, miercuri seară.

Tanczos Barna a afirmat că ”implementarea acestui buget va ţine sub control cheltuielile şi va genera veniturile de care avem nevoie pentru dezvoltare”.

”Anul 2025 este primul din cei 7 ani de consolidare fiscal-bugetară, perioadă pe care o avem la dispoziţie pentru a atinge ţinta de deficit bugetar convenită la nivel european. România, a şasea ţară ca mărime în Uniunea Europeană, trebuie să continue ritmul de recuperare a decalajelor de dezvoltare faţă de statele din Vestul Europei şi să îşi consolideze statutul economic în regiune. Resursele alocate de Guvern îi vor proteja pe cei vulnerabili şi vor stimula mediul privat prin cei 150 miliarde de lei investiţi în economie”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

USR a anunţat că parlamentarii proprii nu au votat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2025 prezentate de Guvernul Ciolacu pentru că ”sunt bugete nerealiste, cu venituri umflate doar ca să acopere continuarea dezmăţului pe bani publici în timp ce românii sunt condamnaţi la sărăcie”.

Partidul transmite că a depus 401 amendamente ”prin care să fie stopată risipa din banul public şi să fie alocate, în schimb, fonduri pentru domenii esenţiale, precum educaţie, sănătate şi mediu, dar şi pentru susţinerea antreprenorilor şi a categoriilor sociale vulnerabile”.

”Din păcate, PSD şi PNL au respins toate amendamentele USR, preferând să menţină privilegiile specialilor”, a mai transmis firmaţiunea.

X X X

Premierul Marcel Ciolacu a spus, despre bugetul de stat din anul 2025, că unii spun că bugetul este optimist, alţii că este de austeritate, „dar este un buget de dezvoltare”. În timpul discursului, din sală s-a strigat „demisia”.

„Vreau să dau câteva explicaţii generale despre modul în care am construit bugetul pe 2025, anticipând şi o serie de critici care vor veni sigur şi azi. Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una faţă de cealaltă.

Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor.

Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea europeană, investiţii majorate la 150 de miliarde de lei pe an, bani în plus pentru spitale şi servicii medicale, pentru educaţie, pentru dezvoltare regională şi pentru infrastructură.

„Să trecem la cealaltă critică – bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul ţării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău.

Este o abordare extrem de simplistă, care nu ţine cont de realităţile ţării şi mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca şi noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Belgia sau Grecia şi alte ţări moderne ale continentului au cheltuit masiv – şi nu doar din bani europeni.

Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică şi îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 şi 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural.

Am câştigat o fereastră uriaşă de timp pentru a ne dezvolta ţara, 7 ani, şi am de gând să o folosesc la maximum, în acelaşi timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în faţa Comisiei de a reduce deficitul şi a ne încadra în 7% din PIB”, a adăugat premierul