Bursele europene și băncile de pe Wall Street se înfruntă pentru controlul tranzacțiilor. Miza: viitorul piețelor de capital din UE

Reforma piețelor financiare europene deschide o confruntare între burse și marile bănci de investiții, pe fondul planului UE de a crea o piață de capital mai puternică și mai integrată.

Bursele europene și marile bănci de investiții de pe Wall Street duc o luptă intensă pentru influențarea reformei piețelor financiare din Uniunea Europeană, într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să accelereze integrarea piețelor de capital și să reducă dependența economiei europene de finanțarea bancară. Disputa are loc înaintea negocierilor privind pachetul legislativ referitor la integrarea și supravegherea piețelor financiare (MISP), iar rezultatul ar putea schimba radical modul în care sunt tranzacționate acțiunile în Europa, conform Politico.

Bursele vor mai multe tranzacții pe piețele publice

Operatorii bursieri susțin că o parte tot mai mare a tranzacțiilor este mutată în afara piețelor reglementate, pe platformele private operate de marile bănci de investiții, fenomen care reduce lichiditatea burselor și afectează transparența pieței.

Cernavodă, la un pas de oprirea completă: Seceta lovește producția nucleară a României, în timp ce Paks revine la putere maximă

14:52

Cinci plaje de pe litoralul românesc au primit certificarea internațională „Blue Flag”

13:45

Potrivit reprezentanților burselor, instituțiile europene ar trebui să limiteze extinderea acestor platforme și să încurajeze revenirea tranzacțiilor pe piețele publice.

În opinia lor, existența unor reguli diferite pentru aceleași tipuri de operațiuni creează un avantaj competitiv pentru marile bănci de investiții.

Ce sunt platformele „dark” de tranzacționare

În centrul disputei se află așa-numitele internalizatoare sistematice, platforme private prin intermediul cărora băncile execută ordine de tranzacționare în afara burselor. Aceste mecanisme au fost dezvoltate pentru investitorii instituționali care tranzacționează volume foarte mari de acțiuni și urmăresc să evite influențarea prețurilor din piață înainte de finalizarea operațiunilor.

Băncile susțin că aceste sisteme oferă investitorilor eficiență și costuri mai reduse, în timp ce bursele avertizează că mutarea unui număr tot mai mare de tranzacții în afara piețelor publice afectează transparența și formarea corectă a prețurilor.

Datele din industrie arată că ponderea tranzacțiilor realizate prin aceste platforme private s-a dublat între 2022 și 2025, ajungând la aproximativ 10% din piață, în timp ce cota burselor tradiționale a coborât de la circa 39% la 26%.

Wall Street respinge criticile burselor europene

Marile bănci de investiții resping acuzațiile și afirmă că platformele private contribuie la creșterea lichidității și atrag investitori suplimentari pe piețele europene.

Reprezentanții industriei financiare susțin că o cotă de piață de aproximativ 10% nu poate fi considerată o amenințare pentru funcționarea normală a piețelor și avertizează că restricțiile suplimentare ar putea reduce competitivitatea Europei în raport cu alte centre financiare.

Reforma piețelor de capital devine o prioritate strategică

Disputa depășește însă interesele comerciale ale burselor și băncilor. Uniunea Europeană încearcă să accelereze dezvoltarea unei piețe de capital integrate, capabile să mobilizeze economiile populației și să ofere companiilor europene surse alternative de finanțare.

Planul este alimentat de necesitatea finanțării investițiilor în competitivitate, tehnologie, apărare și tranziție energetică, într-un context în care bugetele publice sunt tot mai constrânse.

Bruxelles-ul estimează că gospodăriile europene dețin aproximativ 11.000 de miliarde de euro în numerar, iar una dintre mize este transformarea unei părți importante din aceste economii în investiții pe termen lung.

Europa încearcă să reducă decalajul față de SUA

În paralel, tot mai multe companii europene aleg să se listeze pe bursele americane, unde găsesc piețe mai lichide și acces mai facil la capital.

Bursele europene susțin că această tendință este alimentată și de diminuarea lichidității piețelor locale, în timp ce reprezentanții băncilor și ai altor operatori alternativi consideră că problema ține mai degrabă de dimensiunea și atractivitatea piețelor de capital europene decât de existența platformelor private de tranzacționare.