Prima pagină » Economia României s-a contractat cu 1,2% în primul trimestru. Datele INS confirmă reculul, consumul și industria au tras PIB-ul în jos

Economia României s-a contractat cu 1,2% în primul trimestru. Datele INS confirmă reculul, consumul și industria au tras PIB-ul în jos

Economia României s-a contractat cu 1,2% în primul trimestru. Datele INS confirmă reculul, consumul și industria au tras PIB-ul în jos
Foto: Puterea financiară

Economia României a început anul 2026 pe minus. Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă că Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce seria ajustată sezonier indică un recul de 1,1%. Noile cifre validează estimările anterioare ale statisticienilor, fără modificări în ceea ce privește dinamica PIB sau valoarea adăugată brută, dar oferă o imagine mai clară asupra sectoarelor care au influențat evoluția economiei.

PIB-ul României a fost estimat la 405,9 miliarde de lei pe serie brută și la aproape 500 de miliarde de lei în termeni ajustați sezonier, conform INS. În ambele cazuri, economia a înregistrat o contracție în termeni reali față de primul trimestru al anului trecut.

Industria și comerțul au continuat să frâneze economia

Industria, comerțul și sectorul IT au rămas printre principalele domenii care au tras în jos rezultatul economic. Industria a avut o contribuție negativă de 0,2 puncte procentuale la evoluția PIB, iar volumul activității s-a redus ușor față de estimarea precedentă.

Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au continuat, de asemenea, să afecteze economia, contribuția negativă fiind revizuită marginal, de la -0,8% la -0,7%.

Nici sectorul informațiilor și comunicațiilor nu a reușit să susțină creșterea economică, păstrând o contribuție negativă de 0,3%, în timp ce tranzacțiile imobiliare au avut un impact mai slab decât se estima inițial.

Construcțiile și serviciile recreative au rămas pe plus

Printre puținele sectoare care au contribuit pozitiv la PIB s-au numărat construcțiile, cu un aport de 0,4 puncte procentuale, precum și activitățile culturale, recreative și alte servicii, care au adus o contribuție pozitivă de 0,3%.

În schimb, agricultura, silvicultura și pescuitul au avut un impact neutru asupra economiei, iar intermedierile financiare și asigurările au rămas practic la același nivel față de estimarea anterioară.

Revizuiri importante la consumul public și investiții

Din perspectiva utilizării PIB, INS a operat câteva modificări semnificative. Consumul final individual al administrațiilor publice a fost revizuit în creștere și a trecut de la o contribuție negativă la una pozitivă, după o reevaluare importantă a volumului activității.

O evoluție și mai puternică a fost consemnată în cazul consumului colectiv al administrațiilor publice, care contribuie acum cu 1,4 puncte procentuale la evoluția PIB.

În schimb, investițiile au fost revizuite în jos. Formarea brută de capital fix și-a redus contribuția pozitivă de la 0,9% la doar 0,4%, ceea ce indică o încetinire a ritmului investițional față de estimările inițiale.

Consumul populației rămâne principalul punct slab

Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a rămas unul dintre principalii factori care au tras economia în jos, contribuția negativă fiind menținută la -1,2%.

Evoluția reflectă prudența consumatorilor într-un context caracterizat de inflație ridicată, costuri mari de finanțare și o încetinire a activității economice.

Perspective prudente pentru economia României

Datele provizorii publicate de INS confirmă că economia României traversează un început de an dificil, cu scăderi în mai multe sectoare-cheie și cu investiții mai slabe decât se estima inițial.

Deși revizuirile favorabile ale consumului public au atenuat parțial impactul negativ, acestea nu au fost suficiente pentru a compensa reculul din industrie, comerț și consumul populației.

Alte articole importante
Grâul depășește 230 euro/tonă pe fondul secetei și al tensiunilor din Marea Neagră
Grâul depășește 230 euro/tonă pe fondul secetei și al tensiunilor din Marea Neagră
Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să crească pe piețele internaționale, pe fondul secetei din Europa și al incertitudinilor geopolitice care afectează exporturile din regiunea Mării Negre. Pe bursa Euronext, grâul cu livrare în septembrie 2026 a depășit pragul de 230 de euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Recoltele europene, afectate de […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Piață de Capital - Fonduri
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]