Când marketingul devine ofensator. Unde au greșit marile branduri în campaniile publicitare recente și au creat adevărate scandaluri

Când campaniile publicitare scapă de sub control, efectul asupra brandurilor poate fi devastator. De la mesaje considerate insensibile până la imagini acuzate de discriminare, marile branduri au reușit să transforme lansările de marketing în scandaluri răsunătoare. Greșelile lor arată cât de subțire este linia dintre o strategie creativă de impact și o ofensă care ajunge să șocheze publicul.

În ultimele luni, mai multe branduri internaționale cunoscute au trecut prin valuri de critici dure din cauza unor campanii publicitare considerate insensibile ori chiar ofensatoare. Exemple recente sunt American Eagle, Swatch și Sanex, ale căror reclame au declanșat dezbateri aprinse în rândul consumatorilor și specialiștilor în marketing. Reclama cu Sydney Sweeney pentru American Eagle, un brand de modă casual, a fost criticată pentru jocul de cuvinte între „jeans” (blugi) și „genes” (gene), interpretat de unii ca având conotații periculoase, evocând retorici din epoca eugeniei. American Eagle a reacționat spunând că reclamele sunt dedicate exclusiv produselor lor – blugii.

Mai recent, brandul elvețian Swatch a atras critici după ce un model asiatic dintr-un spot publicitar a apăsat colțurile ochilor, o gestică percepută ca ofensatoare. Compania a anulat rapid reclama și și-a cerut scuze public.

Mii de români, vizați de fraude online cu reduceri false și site-uri fantomă de Black Friday

15:03

Wikipedia pierde în fața testului AI

13:56

În același timp, Sanex, prin intermediul unui spot lansat în Marea Britanie, a fost interzisă de autoritățile de reglementare din cauza unor mesaje în legătură cu tonurile pielii negre și albe, considerate problematică. Contrar deciziei, un grup american pentru drepturile consumatorilor a susținut că reclama reflectă diversitatea, fiind o celebrare a diferitelor nuanțe ale pielii.

Alte controverse recente în lumea brandurilor

Consumatorii au criticat, de asemenea, decizia Cracker Barrel de a înlocui imaginea iconică a personajului vecin cu un logo textual, catalogat drept „steril”, „fără suflet” și „prea woke”.

Mai mult, lansările recente ale produselor Adidas și Prada au fost învinovățite de acuzații de „apropriere culturală”, alimentând astfel discuțiile despre limitele mesajelor de marketing sincronizate cu tendințele sociale.

Linia subțire dintre controversă și alienare

Toate aceste incidente au reaprins dezbaterea despre diferența dintre o campanie publicitară eficientă și una ofensatoare, în contextul unei atenții crescânde din partea consumatorilor față de mesajele transmisă de branduri.

David Brier, expert în branding și autor al unor cărți de profil, a explicat într-un interviu pentru CNBC că multe companii încearcă să răspundă publicului cu instrumente depășite, adresând probleme complexe cu metode din anii 1950.

„Acestea nu sunt eșecuri de sensibilitate, ci eșecuri de empatie. Cultura este văzută drept ceva ce poate fi ocolit, nu ca o valoare care trebuie înțeleasă în profunzime,” a precizat el.

Brier recomandă companiilor să caute o conexiune autentică cu consumatorii, nu doar să evite scandalurile:

„Nici un brand nu își poate permite să falseze înțelegerea reală a culturii. Clienții simt imediat diferența.”

Controversele ca strategie de marketing

Jonathan A.J. Wilson, profesor de strategie a brandului și cultură la Regent’s University din Londra, subliniază că brandurile în concurență se bazează pe capacitatea de a capta atenția într-o eră în care consumatorii au opțiuni nenumărate și opinii polarizate.

„Este dificil să transmiți un mesaj universal, iar chiar dacă încerci să adaptezi comunicarea pentru diverse segmente, criticile vin de oriunde,” spune Wilson. „Controversele atrag atenția și plasează brandul în centrul dezbaterilor, forțând oamenii să îl observe. Acest efect poate transforma atenția publică în creștere a vânzărilor.”

Impactul social media și fragmentarea opiniei

Într-un context dominat de rețele sociale, unde mesajele circulă rapid și opiniile sunt adesea radical opuse, orice campanie de impact se supune unui control dur din partea publicului, iar brandurile se văd nevoite să gestioneze cu mare grijă fiecare pas. Rezultatul este o competiție acerbă între nevoia de a fi original și riscul de a jigni sau aliena consumatorii.

Această stare de fapt determină brandurile să cântărească atent proporția dintre curajul de a stârni dezbatere și riscul de a-și pierde clienții, căutând mereu un echilibru delicat între inovație și responsabilitate socială.