Creșterea tensiunilor geopolitice și volatilitatea economică globală readuc în prim-plan, în Suedia, o dezbatere considerată mult timp închisă: adoptarea monedei euro. După decenii în care controlul asupra coroanei suedeze a fost privit drept un pilon al suveranității economice, liderii politici de la Stockholm încep să reevalueze costurile și beneficiile renunțării la moneda națională, pe fondul unui context internațional tot mai instabil.
Schimbarea de ton vine într-un moment în care coroana suedeză a pierdut peste 20% din valoare față de euro în ultimii zece ani, înainte de a recupera parțial în ultimele luni. Pentru o economie relativ mică și deschisă, vulnerabilă la șocuri externe, fluctuațiile monedei sunt privite tot mai des ca un risc sistemic, scrie Politico.
Suedia nu a beneficiat niciodată de o clauză oficială de neparticipare la zona euro, așa cum a obținut Danemarca. Totuși, referendumul din 2003, care a arătat un refuz clar al populației față de moneda unică, a fost suficient pentru ca subiectul să fie pus pe pauză atât la Bruxelles, cât și la Frankfurt.
Situația pare însă să se schimbe. După ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat Suedia, stat tradițional neutru, să adere la NATO, noile tensiuni comerciale și geopolitice, alimentate inclusiv de politicile impredictibile ale președintelui american Donald Trump, forțează o regândire a conceptului de suveranitate monetară.
Ministrul suedez de Finanțe, Elisabeth Svantesson, a anunțat că Partidul Moderat ia în calcul înființarea unui grup de experți care să analizeze argumentele pro și contra aderării la zona euro, în eventualitatea menținerii la guvernare după alegerile parlamentare din septembrie.
Economiștii avertizează că, într-un scenariu de criză severă, coroana ar putea suferi o depreciere rapidă, cu efecte directe asupra inflației și stabilității economice. O escaladare militară în regiunea baltică sau un nou val de turbulențe globale ar putea obliga banca centrală, Riksbank, să majoreze agresiv dobânzile pentru a limita creșterea prețurilor, riscând astfel o frânare bruscă a economiei.
Riksbank a recunoscut recent că, deși perspectivele economice de bază nu s-au modificat semnificativ, evoluțiile din politica externă și comercială a Statelor Unite au lărgit considerabil plaja scenariilor posibile. Autoritatea monetară avertizează că încrederea gospodăriilor și a companiilor se poate deteriora rapid într-un climat dominat de incertitudine.
Chiar și în acest context, rezervele față de euro rămân puternice. O parte a clasei politice și a economiștilor suedezi continuă să privească moneda unică prin prisma crizelor din trecut, temându-se că Suedia ar putea fi atrasă în viitoare operațiuni de salvare financiară ale statelor din zona euro.
Dilema, spun analiștii, este una de echilibru: riscurile unei crize externe majore, care ar lovi direct coroana, trebuie puse în balanță cu riscurile structurale ale apartenenței la zona euro. Controlul politicii monetare rămâne un argument central pentru cei care se opun renunțării la moneda națională.
La nivelul populației, scepticismul persistă. Un sondaj Eurobarometru realizat anul trecut arată că doar 39% dintre suedezi consideră că țara este pregătită să adopte euro. Totuși, procentul este cu șapte puncte mai mare decât în urmă cu un deceniu, semn că percepțiile evoluează lent, dar constant.
Contextul internațional ar putea accelera această schimbare. Admiterea recentă a Bulgariei în zona euro lasă Suedia printre ultimele state membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat moneda unică, alături de Cehia, Ungaria, Polonia și România. Din punct de vedere juridic, aderarea rămâne obligatorie odată ce criteriile economice sunt îndeplinite și menținute.
Chiar dacă un nou grup de experți ar recomanda adoptarea euro, procesul ar dura ani de zile. Guvernul suedez trebuie să țină cont și de echilibrul politic intern, în special de poziția Democraților Suedezi, partid populist de dreapta care susține actualul executiv minoritar și se opune ferm aderării la zona euro.
Analiștii avertizează însă că, într-un climat geopolitic fragil, o schimbare bruscă a opiniei publice nu este exclusă. Un incident de securitate sau o escaladare regională ar putea fi suficientă pentru a muta decisiv balanța în favoarea monedei unice, într-o țară care, până nu demult, părea hotărâtă să își păstreze coroana cu orice preț.
Sprijinul partidului este vital pentru susținerea actualului guvern minoritar, iar acesta este ferm împotriva aderării la zona euro. Însă, în actualul mediu fragil, s-ar putea să nu fie nevoie de mult pentru a provoca o schimbare a opiniei publice, potrivit lui Gerlach.
„O dronă rusească care zboară în spațiul aerian suedez ar putea fi suficientă”, a spus el.