Prima pagină » Când vor fi eliminate restricțiile de lichide la securitatea de pe aeroport. Estimarea CNAB, conform contractului

Când vor fi eliminate restricțiile de lichide la securitatea de pe aeroport. Estimarea CNAB, conform contractului

Când vor fi eliminate restricțiile de lichide la securitatea de pe aeroport. Estimarea CNAB, conform contractului
Când vor fi eliminate restricțiile de lichide la securitatea de pe aeroport. Foto: Freepik

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat recent un contract pentru furnizarea echipamentelor de control de securitate de tip EDS CB C3, care vor permite pasagerilor să transporte lichide, aerosoli și geluri (LAGs) în bagajele de mână fără restricțiile actuale de 100 ml, prezente acum la securitatea de pe aeroport. Conform informațiilor oficiale transmise Agerpres, instalarea și punerea în funcțiune a acestor sisteme sunt planificate în două etape și trebuie finalizate până în primul trimestru al anului 2026.

„CNAB a încheiat un contract al cărui obiect îl constituie livrarea de echipamente de control de securitate ce permit inclusiv ridicarea restricțiilor asociate procesării lichidelor, aerosolilor și gelurilor (LAGs). Procesul de livrare, instalare și punere în funcțiune a echipamentelor în cauză (EDS CB C3) se desfășoară în două etape (două loturi: un lot pentru Terminalul Plecări Extindere, respectiv un lot pentru Terminalul Plecări), progresiv, astfel încât operațiunile circumscrise înlocuirii echipamentelor existente cu cele noi să nu impacteze capacitatea de procesare a pasagerilor și bagajelor de cabină ale acestora”, au explicat reprezentanții CNAB.

Ei au detaliat că ridicarea restricțiilor privind lichidele va deveni posibilă doar după instalarea și testarea completă a tuturor echipamentelor.

„Conform graficului de implementare a proiectului, finalizarea respectivelor operațiuni se va produce cel mai târziu în trimestrul I al anului 2026”, a precizat sursa citată.

Din perspectiva procesării LAGs, CNAB a subliniat că articolele care generează alarme în timpul controlului de securitate prin aceste noi echipamente vor putea fi acceptate la transport doar dacă alarma este clarificată, respectând reglementările europene în vigoare.

Mai mult, Serviciul Român de Informații (SRI) a reafirmat că ridicarea restricțiilor va avea loc doar în aeroporturile din România care folosesc noul algoritm de detecție certificat.

„Recertificarea, la nivel european, a unui model de echipament de control de securitate utilizat și în aeroporturi din România a creat premisele ridicării restricțiilor privind transportul lichidelor, aerosolilor și gelurilor (LAGs) în bagajul de mână. Transportul LAGs în recipiente cu o capacitate de până la doi litri va fi însă posibil doar după instalarea noului algoritm de detecție certificat, integrarea sa în cerințele hardware în baza cărora s-a realizat certificarea și parcurgerea etapelor de testare în vederea acceptanței conform reglementărilor europene”, se arată pe pagina oficială a SRI.

În contextul deciziei Comisiei Europene din 29 iulie 2025, care a autorizat instalarea în UE a scannerelor performante ce permit transportul lichidelor în recipient mai mare de 100 ml și eliminarea obligației de a scoate dispozitive electronice din bagaje, CNAB pune în mișcare un proiect care aliniază Aeroportul Otopeni la cele mai recente standarde comunitare.

Stadiul actual al tehnologiilor și progresele europene

Până recent, regulile din UE impuneau ca lichidele, aerosolii și gelurile în bagajul de mână să fie transportate în recipiente de maximum 100 ml, introduse într-o pungă transparentă resigilabilă de 1 litru, separate la controlul de securitate. În plus, dispozitivele electronice — laptop, tabletă — trebuiau scoase din bagaj la scanare.

Însă din vara lui 2025, datorită avansului tehnologic bazat pe drum-scannere CT (EDS CB C3), unele aeroporturi europene, precum cele din Roma, Milano Linate şi Malpensa Terminal 1, Amsterdam, Berlin, Stockholm, Malta, Irlanda, au început implementarea și utilizarea noilor sisteme. Acestea permit scanarea lichidelor și a dispozitivelor electronice fără a fi nevoie să le scoți din bagaj, facilitând procesul atât pentru securitate, cât și pentru experiența pasagerului.

Totuși, aplicarea nu este uniformă: fiecare aeroport decide dacă instalarea atelierului merită investiția mare (echipamentele sunt de 8‑10 ori mai costisitoare decât scanerele X‑ray clasice). Astfel, regulile pot varia chiar între terminale ale aceluiași aeroport, iar pasagerii sunt sfătuiți să verifice înainte de plecare ce normă se aplică țărilor de plecare și întoarcere.

Implicarea României și context local

La începutul anului 2024, directorul de comunicare CNAB, Valentin Iordache, anunța într‑o intervenție la Radio România Actualități că aeroportul Otopeni va avea scanere care permit păstrarea lichidelor în bagajul de mână și fluidizarea controlului de securitate.

Acum, cu noul contract CNAB și susținerea SRI, România se aliniază directivei europene. Procesul este etapizat astfel încât să nu afecteze fluxul de pasageri. Alarmele generate de lichide vor fi tratate conform noilor algoritmi, iar înlocuirea echipamentelor se va face progresiv între Terminalul Plecări Extindere și Terminalul Plecări al Aeroportului Otopeni.

Perspective și avantaje pentru pasageri şi aeroporturi

Odată finalizată implementarea în T1 2026, pasagerii vor putea transporta recipiente de până la 2 litri de lichide în bagajele de mână — sub rezerva clarificării eventualelor alarme. De asemenea, nu vor mai fi obligați să scoată laptopurile sau alte dispozitive de mari dimensiuni de la control, contribuind la un control de securitate semnificativ mai rapid și mai comod.

La nivelul UE, Comisia anunțase deja că astfel de măsuri au intrat în vigoare parțial din septembrie 2024 și summer 2025, spre ușurarea călătoriilor și reducerea cozilor fără a compromite securitatea.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]