România, în topul țărilor unde salariul se apropie de „venitul fericirii”. De ce românii nu simt însă acest lucru în buzunare

România ocupă un surprinzător loc 10 într-un clasament internațional care compară salariul mediu din fiecare țară cu venitul considerat necesar pentru o viață fără griji financiare. Pe hârtie, românii sunt mai aproape de acest prag decât locuitorii unor economii precum Germania, SUA sau Marea Britanie. În realitate, însă, inflația, diferențele uriașe dintre salarii și scăderea consumului arată o imagine mult mai puțin optimistă.

Clasamentul realizat de Remitly și Visual Capitalist folosește date provenite de la Universitatea Purdue și Organizația Internațională a Muncii, ajustate în funcție de nivelul prețurilor și al inflației din fiecare țară.

România acoperă peste trei sferturi din „pragul fericirii”

Potrivit datelor analizate, salariul mediu anual din România este estimat la aproximativ 27.000 de dolari, în timp ce venitul necesar pentru atingerea pragului financiar asociat unei vieți fericite și lipsite de griji este de aproximativ 35.500 de dolari. Astfel, venitul mediu din România acoperă aproximativ 76,3% din suma considerată necesară pentru atingerea acestui nivel.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

România ajunge astfel înaintea unor economii dezvoltate în care diferența dintre venitul mediu și pragul financiar necesar este mai mare. Germania ajunge la 63,1%, iar SUA la 55,8%.

În fruntea clasamentului se află Slovenia, cu un raport de 116,3%, urmată de Luxemburg, Estonia și Singapore. Poziționarea bună a României este explicată în principal prin evoluția economică accelerată a statelor din Europa Centrală și de Est în ultimele două decenii.

De ce cifrele nu seamănă cu realitatea de zi cu zi

Problema este că salariul mediu nu reflectă neapărat situația financiară a majorității angajaților. Diferențele dintre domenii sunt foarte mari. Un angajat din IT poate ajunge la venituri de peste 12.000–13.000 de lei pe lună, în timp ce în unele sectoare de servicii veniturile sunt de aproximativ 2.900 de lei. O asemenea diferență influențează puternic media națională și face ca indicatorul să fie mai puțin relevant pentru angajatul care câștigă sub medie.

Salariul mediu net indicat în material este de 5.684 de lei, însă pentru o parte importantă a populației costurile locuinței, alimentelor, utilităților și serviciilor consumă cea mai mare parte a venitului lunar.

Inflația lovește în puterea de cumpărare

Chiar și atunci când veniturile cresc nominal, acest lucru nu înseamnă automat că oamenii au mai mulți bani disponibili.

Inflația reduce puterea de cumpărare, iar românii resimt acest lucru în special prin prețurile produselor și serviciilor de zi cu zi.

Semnalul este vizibil și în comportamentul de consum. Vânzările din comerț au scăzut cu 5,8%, iar segmentul produselor nealimentare a înregistrat un recul de 9,2%.

Cu alte cuvinte, statisticile privind veniturile pot arăta o apropiere de „pragul fericirii”, în timp ce comportamentul consumatorilor indică prudență și presiune financiară.

România, între statistică și realitatea din buzunar

Clasamentul internațional nu spune că românii sunt mai bogați decât americanii sau germanii și nici că majoritatea populației trăiește fără griji financiare.

Indicatorul compară raportul dintre venitul mediu și suma estimată ca necesară pentru atingerea unui anumit nivel de bunăstare financiară, ținând cont de diferențele de preț dintre țări.

De aici apare și aparenta contradicție: România poate avea o poziție bună într-un clasament relativ, în timp ce milioane de români resimt puternic scumpirile și își reduc cheltuielile.

Pentru românul cu un venit apropiat de minim sau de media națională, experiența financiară este determinată mai puțin de clasamentul internațional și mai mult de cât îi rămâne după plata chiriei sau ratei, alimentelor, facturilor și celorlalte cheltuieli obligatorii.

Astfel, locul 10 ocupat de România arată mai degrabă potențialul de convergență al veniturilor, nu faptul că populația se bucură deja de un nivel ridicat de confort financiar. Cifrele pot fi încurajatoare, dar scăderea consumului arată că, pentru mulți români, „venitul fericirii” rămâne încă mai aproape de statistici decât de realitatea de la sfârșitul lunii.